Colegiul Medicilor din România (CMR) și-a asumat un rol activ în susținerea și promovarea unei legislații adecvate privind malpraxisul medical, având în vedere impactul semnificativ pe care acesta îl are asupra sistemului de sănătate și asupra societății. În calitate de organism reprezentativ al medicilor, CMR are responsabilitatea de a proteja atât interesele profesionale ale medicilor, cât și drepturile pacienților. În acest context, CMR s-a angajat activ și în mod transparent în dezvoltarea și îmbunătățirea cadrului legislativ, având ca obiectiv principal crearea unei legislații echitabile și eficiente, care să răspundă nevoilor actuale ale sistemului de sănătate.

Demersul privind inițierea, redactarea și promovarea unei noi legi a malpraxisului medical, care vizează, implicit, și polița de malpraxis, este expus integral, aici: https://www.cmr.ro/legea-malpraxis. Acest proiect făcut public în toamna anului trecut este cu atât mai important în contextul unei presiuni exercitate constant asupra profesiei medicale, atât din perspectiva riscului de malpraxis, cât și din punct de vedere al menținerii unui standard înalt de calitate a actului medical. CMR recunoaște importanța unui cadru legal robust, care să asigure despăgubiri corecte pentru pacienți și protecția adecvată a medicilor, contribuind astfel la consolidarea încrederii în sistemul medical. În plus, prin inițierea și promovarea acestui proiect, CMR demonstrează angajamentul său față de susținerea medicilor și față de îmbunătățirea constantă a practicii medicale, care trebuie să se desfășoare într-un mediu de lucru sigur și just. Astfel, CMR nu doar că reacționează la necesitățile imediate ale profesiei, dar anticipează și adaptează politicile sale în funcție de evoluțiile și provocările actuale, consolidându-și astfel rolul de pilon fundamental în arhitectura sănătății publice din România.

            În contextul declarațiilor publice ale ministrului Sănătății, privind noua lege a malpraxisului, facem următoarele precizări:

• În octombrie 2022, Ministerul Sănătății a înființat un grup de lucru din care fac parte toate organizațiile profesionale, inclusiv organizația profesională a asistenților medicali.
• Până în prezent, acest grup de lucru nu are rezultate concrete, în sensul de a elabora un proiect propriu.
• Așa cum am expus mai sus, Colegiul Medicilor din România a luat inițiativa și a lansat în dezbatere publică tema greșelii medicale și necesitatea unei legi moderne a malpraxisului medical. Rezultatul a fost un proiect de lege trimis către Ministerul Sănătății în mai 2023, și care a fost discutat cu Ministerul Sănătății în iunie 2023, fără un progres real.
• Actuala lege a malpraxisului este profund ineficientă, fapt resimțit deopotrivă de medici și pacienți.
• Proiectul de lege al CMR propune un mecanism eficient de despăgubire a pacienților victime ale malpraxisului medical și asigură protecția medicului care achită polița de malpraxis, clarificând delimitarea dintre culpa profesională și culpa penală. Situația actuală, în care medicii sunt supuși unei presiuni constante prin amenințarea unui proces penal, nu generează decât efecte negative: medicină defensivă și o contribuție definitorie în decizia medicilor de a pleca din România, așa cum o arată studiul nostru, disponibil aici: https://www.cmr.ro/studiu-burnout-migratie-malpraxis.html
• Afirmația ministrului Sănătății, conform căreia proiectul CMR ar crește costul poliței de asigurare la 1000 de Euro pe lună, nu are o bază reală. Nu este prima dată când ministrul Sănătății face afirmații incorecte despre acest proiect de lege, pe care Colegiul Medicilor din România le-a evidențiat de fiecare dată. Lipsa de interes față de conținutul și beneficiile proiectului ne determină să considerăm că aceste afirmații au ca sursă fie necunoașterea propunerilor CMR – care i-au fost prezentate și care pot fi consultate public, așa cum am expus anterior – fie o intenție de dezinformare a medicilor și a populației, în ansamblu.
• Pe de altă parte, Ministerul Sănătății nu a reușit, prin resurse proprii, dar nici prin activitatea grupului de lucru, pe care o coordonează, să realizeze o propunere alternativă. Mai mult, în acest grup de lucru – a cărui ultimă întâlnire a fost pe 19 ianuarie a.c. – proiectul propus de CMR constituie chiar materialul care stă la baza propunerilor formulate de organizațiile profesionale din domeniul medical.
• Contextul în care a fost oferită declarația viza punctual decizia definitivă a instanței ca un spital să plătească despăgubiri unui pacient. Ministrul Sănătății a evitat răspunsul punctual, introducând în discuție proiectul CMR, care se referă strict la malpraxisul pentru medici, în timp ce cazul respectiv viza polița de malpraxis a spitalului. Aceasta ar trebui să fie preocuparea Ministerului Sănătății: să existe un cadru legal care să dea eficiență polițelor de malpraxis ale spitalelor, prin care să poată fi despăgubiți pacienții, în caz de răspundere a unității medicale.

Colegiul Medicilor din România consideră că o nouă lege a malpraxisului este de o importanță crucială pentru viitorul actului medical în România. Existența unei dezbateri constructive și independente de contextul politic, a acestui proiect, ar reflecta hotărârea autorităților implicate de a soluționa o problemă cu impact social considerabil. Orice altă atitudine față de acest demers reprezintă atât o lipsă reală de implicare în procesul de elaborare a unei noi legi, cât și un dezinteres major față de medici și pacienți, deci față de populație, în ansamblu, oricare dintre noi putând fi, la un moment dat, pacient sau apropiat al unui pacient afectat de lipsa unui mecanism rapid și eficient de despăgubiri. Invitația noastră la dialog s-a adresat întotdeauna tuturor celor implicați în acest proces.

Scopul Colegiului Medicilor din România este existența unui cadru legislativ protectiv, atât pentru medici, cât și pentru pacienți, care să reglementeze un sistem eficient de obținere a despăgubirilor, de la asigurător, un mecanism absolut necesar pentru o îngrijire medicală de înaltă calitate.