Facebook Instagram Linkedin Youtube
ALEGERI 2024
Aplicatia medicului
Registrul medicilor
Facebook Instagram Linkedin Youtube
ALEGERI 2024
Aplicatia medicului
Registrul medicilor

Elaborare CoCa și Norme

28 iunie 2024
Colegiul Medicilor din România recomandă celor care semnează acte adiționale la Contractul-cadru formularea de obiecțiuni, după cum urmează:
 
Semnez actul adițional cu următoarele obiecțiuni:
1. Solicit ca, pentru trimestrul IV al anului 2024, să semnez contractul cunoscând valoarea punctului per capita si pe serviciu medical, având în vedere că, în conformitate cu prevederile HG nr.687/2024, pct. 13, valorile garantate pentru serviciile medicale prestate nu sunt prevăzute. De esența oricărui contract este ca prețul plătit pentru serviciile prestate să fie determinat sau determinabil, iar clauzele contractuale să fie clare și previzibile, chiar dacă au ca bază o Hotărâre de Guvern.
2. Nu sunt de acord cu dubla sancțiune prevăzută la pct 16. alin. (21) lit. b)
“începând cu a doua constatare, recuperarea contravalorii medicamentelor prescrise fără a se respecta prevederile art. 7 lit. k) şi recuperarea sumei de 200 de lei pentru fiecare medicament pentru care nu a fost respectată obligaţia prevăzută la art. 7 lit. k).”, având în vedere că măsura este excesivă și abuzivă.
 
Prestatorii de servicii medicale trebuie să aibă în vedere că sumele imputate de Casa de Asigurări, cum sunt cele prevăzute la pct 16. alin. (21) lit. b) din HG nr. 687/2004 sau orice alte sume pe care Casa de Sănătate se consideră îndreptățită să le recupereze de la prestatori, se pot achita doar în urma unui litigiu în fața instanței de judecată, în baza unei hotărâri definitive și executorii, iar simpla somație sau decizie de imputare nu este titlu executoriu, în baza căruia Casa să poată recupera un debit.
 
Semnarea contractului cu obiecțiuni, fie ele comunicate și pe e-mail Casei județene de Asigurări de Sănătate, poate fi folosit ca mijloc de probă atunci când sunteți chemat(ă) în judecată pentru a vi se aplica sancțiunea prevăzută la pct 16. alin. (21) lit. b) din HG nr. 687/2004. Newsletterul transmis membrilor noștri vineri, 28 iunie, aici.

Proiectul Colegiului Medicilor din România (CMR) privind îmbunătățirea procesului de elaborare și negociere a Contractului-cadru multianual și a Normelor de aplicare ale acestuia (CoCa/Norme), în colaborare cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), a fost demarat în anul 2021, cu sprijinul Ministerului Sănătății și al reprezentanților Președinției și Parlamentului României și este gestionat de Departamentul economico-social și de asigurări de sănătate (DES).

La începutul anului 2024, CNAS a adoptat acest model de lucru și l-a extins către celelalte organizații profesionale prevăzute de Legea nr. 95/2006 ca negociatori, fapt care consolidează acest proces participativ tehnic inițiat de CMR și oferă posibilitatea unor abordări transdisciplinare pe care CMR le-a semnalat pe parcursul derulării proiectului și care pot fi valorificate constant și consecvent pe viitor.

Context. scop. obiective

Context: În ultimii ani, problemele sistemului de sănătate sunt accentuate și influențate negativ de dinamica aspectelor macroeconomice (inflația în creștere), măsurile de reducere a deficitului bugetar excesiv, mecanismele de plată deficitare și de un cadru de reglementare a finanțării inadecvat pentru nevoile reale ale populației.

Scop: Buna funcționare a sistemului de sănătate, prin asigurarea condițiilor corespunzătoare, pentru ca medicii și toți profesioniștii din domeniul medical să-și exercite profesia cu responsabilitate, integritate și demnitate, în beneficiul populației.

Obiective:

  • Prevederi CoCa/Norme care să reflecte soluții fezabile și corecte pentru probleme concrete cu care se confruntă sistemul medical (profesioniștii din domeniul sănătății și pacienții, deopotrivă).
  • Crearea și consolidarea unui proces participativ care să asigure dialogul constructiv, coerent și consecvent, la nivel tehnic, între echipe tehnice ale CNAS și reprezentanți ai grupurilor de lucru CMR (în calitate de organism profesional) – model de bună practică pentru toate profesiile din sistemul de sănătate.
Activități cu caracter continuu, indiferent de perioada de contractare/negociere vizată:
  • colectarea, centralizarea și analiza propunerilor membrilor medici referitoare la deficiențele sistemice actuale și la oportunitățile de îndreptare a acestora;
  • selectarea și/sau invitarea membrilor medici și a specialiștilor din sistemul de sănătate sau din domenii conexe care pot sprijini consecvent sau punctual teme sau subiecte de specialitate relevante pentru îmbunătățirea continuă a cadrului legal actual referitor la CoCa/Norme (cu participarea Comisiilor de specialitate ale CMR);
  • definirea și clarificarea problemelor și propunerilor membrilor medici în cadrul a trei grupuri de lucru CMR, care formulează priorități și propuneri de soluții bazate pe nevoile identificate în activitatea profesională din cele trei segmente vizate de CoCa/Norme;
  • selectarea reprezentanților grupurilor de lucru CMR care participă la întâlnirile grupurilor tehnice de lucru CMR-CNAS, în funcție de prioritățile identificate;
  • participarea la întâlniri periodice ale grupurilor tehnice de lucru CMR-CNAS, care au ca obiectiv preluarea în textul CoCa/Norme a propunerilor și măsurilor de îmbunătățire a situației actuale care sunt fezabile din punct de vedere financiar și aplicabile într-un mod care nu generează o povară birocratică suplimentară pentru sistem.

Echipa de proiect a CMR

Coordonator: dr. Mirela Oniceanu (consilier medic DES)

Secretariat tehnic: dr. Simona Cioc (consilier medic DES)

Facilitator: dr. Adrian Pană (expert management sanitar și politici de sănătate)

Coordonator: dr. Ileana Stamate (consilier medic DES)

Secretariat tehnic: dr. Niculina Simona Rus (consilier medic DES)

Facilitator: Răzvan Vulcănescu (expert management sanitar și politici de sănătate)

Coordonator: prof. univ. dr. Daniel Coriu (președinte CMR)

Secretariat tehnic: dr. Cristina Lungu (consilier medic, DES)

Facilitator: dr. Laszlo Lorenzovici (expert management sanitar și finanțarea spitalelor)

Coordonare
  • prof. univ. dr. Daniel Coriu (președinte CMR)
  • Mirela Oniceanu (coordonator DES)
  • Anamaria Nițulescu (director general CMR)

Departamentul economico-social și de asigurări de sănătate

Departamentul de imagine, relații interne și externe

principii de lucru

Membrii grupului de lucru asigură o viziune pragmatică și transdisciplinară, bazată pe exercitarea profesiei de medic în segmentul de ambulatoriu de specialitate. Participarea acestora este fundamentată de intenția de contribuție a fiecăruia la dezvoltarea sistemului de sănătate din România, respectă principiile etice de implicare într-un proiect care nu vizează interese personale și nu este remunerată.

Vă invităm să vă alăturați demersului nostru și să ne transmiteți propunerile dvs. punctuale la următoarele adrese de e-mail, conform segmentului de activitate vizat: gl.mf@cmr.ro, gl.ambulator@cmr.ro, gl.spitale@cmr.ro

Temele principale pe care vă rugăm să le aveți în vedere, pentru fiecare segment vizat, sunt:

  • regulile de finanțare;
  • diversificarea serviciilor;
  • debirocratizarea sistemului medical;
  • accesul pacientului la serviciile de sănătate.

Vă rugăm ca propunerile dvs. să fie corelate cu versiunea actuală a:

  • Pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate (disponibilă aici: https://bit.ly/pacheteserviciicoca);
  • Normelor metodologice de aplicare (disponibilă aici: https://bit.ly/normecoca)
Noutăți privind proiectul CMR CoCa/Norme

Activitatea Grupurilor tehnice de lucru CMR-CNAS, prealabilă viitoarei etape de negociere

estimată pentru luna iunie 2024

Priorități valabile pentru toate segmentele de activitate medicală:

  • gestionarea problemelor de funcționare a sistemului informatic (SIUI), prin stabilirea unor metode de validare a documentelor în perioada în care sistemul este inoperabil (necesită mentenanță sau modificări semnificative);
  • asigurarea unui sistem informatic fiabil, care să permită urmărirea traseului pacientului, în timp real, pentru a evita suprapunerile de servicii și pentru a eficientiza accesul acestuia la tratamentele și serviciile adecvate nevoilor sale, contribuind totodată la conștientizarea sa privind drepturile și obligațiile corespunzătoare statutului de asigurat/neasigurat (în perspectiva dezvoltării unui sistem informatic finanțat prin PNRR, până la 31 decembrie 2025);
  • eliminarea riscului ca medicul/furnizorul de servicii medicale să fie sancționat din cauza unor aspecte asupra cărora nu poate avea niciun control – variabilitatea în timp a calității de asigurat sau imposibilitatea de a verifica dacă pacientul este asigurat/neasigurat, în condițiile în care serviciile medicale trebuie realizate și confirmate prin cardul național de sănătate.

Direcții de abordare propuse de CMR, pentru fiecare segment de activitate medicală

15.02.2024

  1. Planificarea etapizată a măsurilor de debirocratizare, cu scopul de a conferi valoare și calitate actului medical și relației medic-pacient, care trebuie să vizeze în primul rând starea de sănătate a persoanei care are nevoie de servicii de prevenție sau de diagnostic rapid și îngrijiri medicale adecvate.

Printre măsurile de imediată aplicare:

  • eliminarea obligativității semnăturii fizice a pacientului în registrul de consultații, dacă efectuarea serviciului respectiv a fost validată cu cardul național de sănătate;
  • eliminarea obligativității păstrării registrelor și/sau fișelor în format fizic, dacă furnizorul de servicii beneficiază de un sistem informatic care permite extragerea și prezentarea în format electronic a oricărui tip de set de date necesar efectuării oricărui tip de verificare sau control (cu mențiunea că este necesară asigurarea tuturor măsurilor de securitate informatică și protecția datelor care se impun).

Este importantă evidențierea impactului financiar atât pentru sistemul bugetar cât și pentru bugetul de investiții/cheltuieli al furnizorilor de servicii de asistență medicală primară, pentru a nu transfera povara procesului de debirocratizare către aceștia din urmă. 

2. Monitorizarea transparentă a modului de derulare a contractelor de servicii medicale încheiate cu CNAS, astfel încât:

  • exercitarea mecanismelor de verificare și control prevăzute de lege și aflate în atribuția CNAS să nu creeze practici neunitare și să nu încurajeze în mod disproporționat caracterul punitiv în detrimentul interesului comun ca furnizorul de servicii să beneficieze de îndrumare cu privire la drepturile și obligațiile contractuale;
  • respectarea principiului echilibrului contractual să fie reflectată și de mecanisme sancționatorii sau de compensare în situațiile în care există sume neplătite pentru servicii medicale acordate, validate și acceptate la plată;
  • conținutul actului medical să nu poată fi verificat sau controlat de către membri ai comisiei de verificare/control care nu sunt medici, fiind adecvate alte metode de verificare/control, elaborate pe baza unor principii care să respecte independența medicului în exercitarea profesiei, conform pregătirii și specializării sale;
  • structura și conținutul contractului, precum și procedurile de contractare să fie simplificate progresiv, pentru a asigura claritatea, precizia și predictibilitatea necesare pentru:
    • reducerea implicării medicului în relația asigurat/pacient – asigurător/CNAS;
    • reducerea presiunii financiare, care nu trebuie să prejudicieze actul medical și decizia medicală și nici să vulnerabilizeze relația de încredere medic-pacient;
    • definirea modului de gestionare flexibilă a unor situații care necesită adaptarea la context (de exemplu, prezentarea pacienților la medicul de familie, în număr excesiv, în sezonul de viroze și gripă, fără programare, peste numărul de consultații zilnice).

20.02.2024

  1. Necesitatea flexibilizării și optimizării timpilor de consultații și servicii medicale:
  • posibilitatea de extindere a timpului de consultație, cu creșterea aferentă a numărului de puncte și pentru alte specialități, în afara celor deja prevăzute în Norme;
  • posibilitatea adăugării de servicii, mai ales pentru specialitățile chirugicale, unde consultația necesită, în majoritatea cazurilor, și efectuarea de servicii/manevre medicale.

2. Măsuri pentru creșterea accesibilității populației din zone rurale sau limitrofe marilor orașe, la serviciile medicale pre-spital, pentru a evita supraaglomerarea și epuizarea resurselor din spitale:

  • flexibilizarea activității medicale, prin fracționarea normei medicale la mai puțin de 7 ore, cu posibilitatea de efectuare a până la 1 și ½ norme;
  • eliminarea obligativității prestării de activități medicale în contract doar cu un singur furnizor de servicii medicale, respectiv doar cu o casă de asigurări de sănătate județeană (liberalizarea profesiei medicale);
  • renunțarea la programul fix de lucru al medicilor din ambulatoriul de specialitate pre-spital, fără afectarea calității actului medical, având în vedere că plata acestora este efectuată în funcție de numărul de consultații și servicii acordate.

3. Eliminarea discrepanței între regulile aplicabile pentru medicii din sistemul medical de stat și medicii din ambulatoriul de specialitate, cu activitate pre-spital, în privința posibilității de a beneficia de zile de concediu de odihnă și de zile destinate educației medicale continue remunerate:

  • posibilitatea de a compensa serviciile medicale nerealizate în perioada concediilor (de odihnă, de studiu, de incapacitate temporară de muncă) – eliminate de la plată în acest moment -, prin programarea pacienților în compensație, în alte zile, peste programul alocat;
  • eliminarea riscului ca medicul/furnizorul de servicii medicale să fie sancționat datorită unor aspecte asupra cărora nu poate avea niciun control – variabilitatea în timp a calității de asigurat sau imposibilitatea de a verifica dacă pacientul este asigurat/neasigurat, în condițiile în care serviciile medicale trebuie realizate și confirmate prin cardul național de sănătate.

27.02.2024

  1. Asigurarea finanțării predictibile:
  • caracterul neunitar al modului în care CASJ încheie actele adiționale cu spitalele creează dezechilibru și inechitate în mecanismul de finanțare, în condițiile în care acestea nu reflectă volumul de servicii realizate și/sau indicatorii estimați pe baza valorii contractului (sunt diferențe semnificative între județe, care trebuie corectate/uniformizate);
  • având în vedere că bugetarea se realizează conform reglementărilor în vigoare cu file de buget lunare, este necesară colectarea și analiza datelor relevante care să constituie argumente pragmatice pentru modificarea legislației, în sensul de a permite adaptarea clauzelor contractuale (și actelor adiționale) la nevoile specifice spitalelor, conform unor proiecții bugetare adaptate în timp real dinamicilor de natură economico-financiară;

2. Asigurarea plății influențelor salariale, inclusiv privind majorarea de 5% prevăzută de noile reglementări legale, până la clarificarea sursei bugetare și/sau a mecanismului de plată adecvat.

3. Flexibilizarea transferurilor bugetare între contractele/bugetele de spitalizare continuă, spitalizare de zi și paraclinic spital, cu efecte benefice pentru accesul populației la servicii medicale și reducerea presiunii datoriilor acumulate.

4. Reintroducerea mecanismului de finanțare 1% ATI într-o formă îmbunătățită, având în vedere situația distinctă a spitalelor care gestionează cazurile complexe/extreme, pentru care este necesar un mecanism de compensare.

5. Prezentarea și analiza unui calendar de îmbunătățire a sistemului de diagnosticare în grupe de diagnostice (DRG), conform datelor colectate prin proiectul Îmbunătățirea Calității și Performanței Serviciilor Spitalicești prin Evaluarea Costurilor și Standardizare (CaPeSCoSST), pentru a elimina treptat inechitățile generate de valorile distorsionate din actualul DRG (subfinanțarea unor patologii/specialități și suprafinanțarea altora).

Toate aspectele prezentate mai sus se află în analiza CNAS, cu scopul de a fi discutate și armonizate și cu ceilalți parteneri instituționali, dacă este cazul sau de a fi preluate ca direcții de acțiune sau ca modificări ale prevederilor CoCa/Norme.

Următoarele întâlniri ale Grupurilor tehnice de lucru CMR-CNAS se vor desfășura pe parcursul lunii martie a.c. Vom reveni cu noutăți la începutul lunii aprilie a.c.


FII ÎN CONTACT CU NOI, ORICÂND AI NEVOIE

Ne poți scrie oricând pe E-mail

Comunicăm constant pentru a te ține la curent cu subiecte de interes

TRIMITE MESAJ

Legături rapide

Alte pagini

Informații utile

Despre CMR

CMR este organizaţia profesională naţională a medicilor, fiind o instituţie de interes public.

+40 21 413 8800

Copyright © 2024 Colegiul Medicilor din România