15.02.2024

1. Planificarea etapizată a măsurilor de debirocratizare, cu scopul de a conferi valoare și calitate actului medical și relației medic-pacient, care trebuie să vizeze în primul rând starea de sănătate a persoanei care are nevoie de servicii de prevenție sau de diagnostic rapid și îngrijiri medicale adecvate.

Printre măsurile de imediată aplicare:

• eliminarea obligativității semnăturii fizice a pacientului în registrul de consultații, dacă efectuarea serviciului respectiv a fost validată cu cardul național de sănătate;
• eliminarea obligativității păstrării registrelor și/sau fișelor în format fizic, dacă furnizorul de servicii beneficiază de un sistem informatic care permite extragerea și prezentarea în format electronic a oricărui tip de set de date necesar efectuării oricărui tip de verificare sau control (cu mențiunea că este necesară asigurarea tuturor măsurilor de securitate informatică și protecția datelor care se impun).

Este importantă evidențierea impactului financiar atât pentru sistemul bugetar cât și pentru bugetul de investiții/cheltuieli al furnizorilor de servicii de asistență medicală primară, pentru a nu transfera povara procesului de debirocratizare către aceștia din urmă. 

2. Monitorizarea transparentă a modului de derulare a contractelor de servicii medicale încheiate cu CNAS, astfel încât:

• exercitarea mecanismelor de verificare și control prevăzute de lege și aflate în atribuția CNAS să nu creeze practici neunitare și să nu încurajeze în mod disproporționat caracterul punitiv în detrimentul interesului comun ca furnizorul de servicii să beneficieze de îndrumare cu privire la drepturile și obligațiile contractuale;
• respectarea principiului echilibrului contractual să fie reflectată și de mecanisme sancționatorii sau de compensare în situațiile în care există sume neplătite pentru servicii medicale acordate, validate și acceptate la plată;
• conținutul actului medical să nu poată fi verificat sau controlat de către membri ai comisiei de verificare/control care nu sunt medici, fiind adecvate alte metode de verificare/control, elaborate pe baza unor principii care să respecte independența medicului în exercitarea profesiei, conform pregătirii și specializării sale;
• structura și conținutul contractului, precum și procedurile de contractare să fie simplificate progresiv, pentru a asigura claritatea, precizia și predictibilitatea necesare pentru:
  • reducerea implicării medicului în relația asigurat/pacient – asigurător/CNAS;
  • reducerea presiunii financiare, care nu trebuie să prejudicieze actul medical și decizia medicală și nici să vulnerabilizeze relația de încredere medic-pacient;
  • definirea modului de gestionare flexibilă a unor situații care necesită adaptarea la context (de exemplu, prezentarea pacienților la medicul de familie, în număr excesiv, în sezonul de viroze și gripă, fără programare, peste numărul de consultații zilnice).

20.02.2024

1. Necesitatea flexibilizării și optimizării timpilor de consultații și servicii medicale:

• posibilitatea de extindere a timpului de consultație, cu creșterea aferentă a numărului de puncte și pentru alte specialități, în afara celor deja prevăzute în Norme;
• posibilitatea adăugării de servicii, mai ales pentru specialitățile chirugicale, unde consultația necesită, în majoritatea cazurilor, și efectuarea de servicii/manevre medicale.

2. Măsuri pentru creșterea accesibilității populației din zone rurale sau limitrofe marilor orașe, la serviciile medicale pre-spital, pentru a evita supraaglomerarea și epuizarea resurselor din spitale:

• flexibilizarea activității medicale, prin fracționarea normei medicale la mai puțin de 7 ore, cu posibilitatea de efectuare a până la 1 și ½ norme;
• eliminarea obligativității prestării de activități medicale în contract doar cu un singur furnizor de servicii medicale, respectiv doar cu o casă de asigurări de sănătate județeană (liberalizarea profesiei medicale);
• renunțarea la programul fix de lucru al medicilor din ambulatoriul de specialitate pre-spital, fără afectarea calității actului medical, având în vedere că plata acestora este efectuată în funcție de numărul de consultații și servicii acordate.

3. Eliminarea discrepanței între regulile aplicabile pentru medicii din sistemul medical de stat și medicii din ambulatoriul de specialitate, cu activitate pre-spital, în privința posibilității de a beneficia de zile de concediu de odihnă și de zile destinate educației medicale continue remunerate:

• posibilitatea de a compensa serviciile medicale nerealizate în perioada concediilor (de odihnă, de studiu, de incapacitate temporară de muncă) – eliminate de la plată în acest moment -, prin programarea pacienților în compensație, în alte zile, peste programul alocat;
• eliminarea riscului ca medicul/furnizorul de servicii medicale să fie sancționat datorită unor aspecte asupra cărora nu poate avea niciun control – variabilitatea în timp a calității de asigurat sau imposibilitatea de a verifica dacă pacientul este asigurat/neasigurat, în condițiile în care serviciile medicale trebuie realizate și confirmate prin cardul național de sănătate.

27.02.2024

1. Asigurarea finanțării predictibile:

• caracterul neunitar al modului în care CASJ încheie actele adiționale cu spitalele creează dezechilibru și inechitate în mecanismul de finanțare, în condițiile în care acestea nu reflectă volumul de servicii realizate și/sau indicatorii estimați pe baza valorii contractului (sunt diferențe semnificative între județe, care trebuie corectate/uniformizate);
• având în vedere că bugetarea se realizează conform reglementărilor în vigoare cu file de buget lunare, este necesară colectarea și analiza datelor relevante care să constituie argumente pragmatice pentru modificarea legislației, în sensul de a permite adaptarea clauzelor contractuale (și actelor adiționale) la nevoile specifice spitalelor, conform unor proiecții bugetare adaptate în timp real dinamicilor de natură economico-financiară;

2. Asigurarea plății influențelor salariale, inclusiv privind majorarea de 5% prevăzută de noile reglementări legale, până la clarificarea sursei bugetare și/sau a mecanismului de plată adecvat.

3. Flexibilizarea transferurilor bugetare între contractele/bugetele de spitalizare continuă, spitalizare de zi și paraclinic spital, cu efecte benefice pentru accesul populației la servicii medicale și reducerea presiunii datoriilor acumulate.

4. Reintroducerea mecanismului de finanțare 1% ATI într-o formă îmbunătățită, având în vedere situația distinctă a spitalelor care gestionează cazurile complexe/extreme, pentru care este necesar un mecanism de compensare.

5. Prezentarea și analiza unui calendar de îmbunătățire a sistemului de diagnosticare în grupe de diagnostice (DRG), conform datelor colectate prin proiectul Îmbunătățirea Calității și Performanței Serviciilor Spitalicești prin Evaluarea Costurilor și Standardizare (CaPeSCoSST), pentru a elimina treptat inechitățile generate de valorile distorsionate din actualul DRG (subfinanțarea unor patologii/specialități și suprafinanțarea altora).