DECLARAȚIE A ADUNĂRII GENERALE
PRIVIND POZIȚIA COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA (CMR)
CMR consideră imperativ a fi eliminate prevederile legislative promovate prin Legea nr. 351/2019* (modificarea art. 427 și a art. 437 din Legea nr. 95/2006), întrucât acestea generează apariția unor segregări și dezechilibre nejustificate la nivelul corpului profesional medical precum și imposibilitatea ca CMR să își desfășoare activitatea conform misiunii sale.
* Legea nr. 351/2019 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sănătății, a unor reglementări cu privire la programe guvernamentale naționale și cu privire la măsuri fiscal-bugetare
Cadrul legal și contextul formulării declarației CMR
CMR funcționează în baza prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările ulterioare, a Statutului și Codului deontologic.
Modificările legislative promovate de legiuitor prin Legea nr. 351/2019 (art.427 și art. 437 din Legea nr. 95/2006), fără consultarea CMR, sunt de natură a prejudicia grav activitatea organizațională și mecanismele de reprezentare ale corpului profesional medical.
Modificările vizează modalitatea de alegere și constituire a organelor de conducere ale CMR – mai precis, a consiliilor teritoriale județene și ale municipiului București, respectiv a Consiliului național al CMR. Din rândul acestora vor fi alese birourile consiliilor teritoriale, respectiv Biroul Executiv al Consiliului național al CMR. Consiliile teritoriale și Consiliul național vor adopta decizii prin majoritate simplă, iar activitatea lor se desfășoară prin comisii de lucru așa cum sunt cerute de lege și definite la nivel național de către statutul CMR.
În urma sesizării CMR, președintele României, domnul Klaus-Werner Iohannis, a reținut că unele dintre soluțiile legislative ”sunt însă de natură să contravină principiului securității raporturilor juridice, putând genera discriminări între categoriile de membri ale aceleiași profesii, motiv pentru care se impune reanalizarea de către Parlament a acestui act normativ”.
CMR a declanșat un amplu proces de analiză și consultare cu partenerii instituționali și toate părțile implicate, care să ofere posibilitatea explorării participative și colaborative a unor propuneri legislative de optimizare a cadrului legislativ care vizează exercitarea profesiei de medic în ansamblu, inclusiv prin asigurarea unui cadru de apartenență profesională și de reprezentare nediscriminatorii.
Situația actuală
Cadrul legislativ actual definește structura organelor de conducere astfel:
| La nivel teritorial:
Art. 424 – Organele de conducere ale colegiului teritorial sunt: a) adunarea generală; b) consiliul; c) biroul consiliului; d) preşedintele. Art. 426 – Membrii consiliului colegiului teritorial, membrii comisiei de cenzori a colegiului teritorial şi membrii în Adunarea generală naţională se aleg pe o perioadă de 4 ani de către membrii colegiului teritorial respectiv, potrivit regulamentului electoral, aprobat de Consiliul naţional al CMR. Art. 427 – (1) Consiliul are un număr de membri proporţional cu numărul medicilor înscrişi în evidenţa colegiului la data organizării alegerilor, după cum urmează: a) 11 membri, pentru un număr de până la 500 de medici înscrişi; b) 13 membri, pentru un număr de la 501 până la 1.000 de medici înscrişi; c) 19 membri, pentru un număr de la 1.001 până la 2.000 de medici înscrişi; d) 21 de membri, pentru un număr de peste 2.000 de medici înscrişi. (2) Consiliul constituit la nivelul municipiului Bucureşti este format din 23 de membri. (3) Proporţional cu numărul de membri ai consiliului se vor alege 3-9 membri supleanţi. Art. 428 – Consiliul colegiului teritorial exercită atribuţiile prevăzute de lege şi date în competenţa sa prin Statutul Colegiului Medicilor din România sau prin hotărâre a Consiliului naţional. |
La nivel național:Art. 431 – Organele de conducere la nivel naţional ale CMR sunt: a) Adunarea generală naţională; b) Consiliul naţional; c) Biroul executiv; d) preşedintele. Art. 437 – (1) Consiliul naţional al CMR este alcătuit din câte un reprezentant al fiecărui judeţ, din 3 reprezentanţi ai municipiului Bucureşti şi câte un reprezentant al medicilor din fiecare minister şi instituţie centrală cu reţea sanitară proprie. În afară de aceştia, Consiliul naţional al CMR poate fi asistat, cu rol consultativ, de câte un reprezentant al Ministerului Sănătăţii, Academiei de Ştiinţe Medicale, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerului Justiţiei. (2) Reprezentanţii colegiilor teritoriale în Consiliul naţional al CMR sunt aleşi pe o perioadă de 4 ani de către membrii consiliilor şi reprezentanţii colegiilor teritoriale în Adunarea generală naţională întruniţi într-o şedinţă comună. (3) Cheltuielile cu deplasarea şi diurna reprezentanţilor în Consiliul naţional al CMR vor fi suportate de colegiile teritoriale ai căror reprezentanţi sunt. (4) Consiliul naţional al CMR se desfăşoară legal inclusiv prin mijloace de comunicare la distanţă, în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul reprezentanţilor stabiliţi la alin. (1), şi ia decizii cu majoritate simplă de voturi. Votul poate fi exprimat şi prin corespondenţă sau în format electronic. |
Principiile mecanismului electoral care generează reprezentativitatea la nivelul organelor de conducere sunt următoarele:
- Numărul de membri, respectiv poziționarea progresivă a organelor de conducere, astfel:
- adunarea generală este formată din totalitatea medicilor înscriși în colegiul teritorial respectiv.
- membrii consiliului sunt aleși din rândul membrilor adunării generale, iar numărul acestora este definit de art. 427 (v. mai sus forma actuală) și nu poate fi mai mic de 11.
- membrii biroului consiliului sunt aleși din rândul membrilor consiliului și sunt în număr de 5 (inclusiv președintele).
Aspecte importante:
- stabilirea unui număr de membri ai consiliului de cel puțin 11 membri permite ca numărul membrilor consiliului care nu sunt aleși în biroul consiliului să fie mai mare decât numărul membrilor biroului consiliului, permițând astfel validarea sau invalidarea propunerilor biroului consiliului;
- numărul de membri să fie un număr impar pentru a nu se ajunge în situația unui vot egal care să nu permită luarea unei decizii.
- numărul membrilor consiliului trebuie să asigure un număr suficient de medici pentru a forma comisiile de lucru ale consiliului, care guvernează implementarea deciziilor la nivel operațional, inclusiv prin intermediul departamentelor aferente, acolo unde este cazul, conform structurii și anvergurii operaționale a fiecărui colegiu în parte.
- Reprezentativitatea întregului corp profesional medical
Mecanismul actual prevede dreptul fundamental al fiecărui membru al corpului profesional medical să candideze/să fie ales și să aleagă, în mod nediscriminatoriu.
Aplicarea acestui principiu democratic asigură reprezentativitatea membrilor aleși de participanții la vot, pentru întreg corpul profesional medical, fapt care determină în mod direct legitimitatea deciziilor organelor de conducere, deopotrivă la nivel teritorial și național.
În forma nemodificată a legii, la nivel național, principiile constituirii Consiliului Național sunt următoarele:
- numărul echilibrat de membri are în vedere posibilitatea reprezentării fiecărui colegiu teritorial prin intermediul unui reprezentant (sau 3 reprezentanți, în cazul Colegiului Medicilor București) aleși de către consiliul teritorial și reprezentanții în Adunarea generală națională;
- reprezentarea fiecărui colegiu teritorial prin reprezentant permite ca această calitate să fie deținută de oricare membru al consiliului teritorial sau de către reprezentanții județului respectiv în Adunarea generală națională, și nu în mod obligatoriu de către președinte; această flexibilitate facilitează participarea efectivă la ședințele Consiliului național în vederea asigurării cvorumului prevăzut de lege pentru adoptarea deciziilor.
Modificările legislative:
| Forma nemodificată/actuală: | Forma modificată prin Legea nr. 351/2019: |
|
Art. 427 – (1) Consiliul are un număr de membri proporţional cu numărul medicilor înscrişi în evidenţa colegiului la data organizării alegerilor, după cum urmează: a) 11 membri, pentru un număr de până la 500 de medici înscrişi; b) 13 membri, pentru un număr de la 501 până la 1.000 de medici înscrişi; c) 19 membri, pentru un număr de la 1.001 până la 2.000 de medici înscrişi; d) 21 de membri, pentru un număr de peste 2.000 de medici înscrişi.
(2) Consiliul constituit la nivelul municipiului Bucureşti este format din 23 de membri.
(3) Proporţional cu numărul de membri ai consiliului se vor alege 3-9 membri supleanţi. |
Art. 427 – (1) Alegerea membrilor consiliului colegiului teritorial se va face pe specialităţi medicale după cum urmează: a) specialităţi medicale; b) specialităţi chirurgicale; c) specialităţi paraclinice; d) medicină de familie.
(2) Numărul celor aleşi va fi în funcţie de numărul membrilor înregistraţi în specialitatea respectivă la colegiul teritorial după cum urmează: a) câte 2 membri pentru un număr de până la 1000 de membri înregistraţi; b) câte 3 membri pentru un număr cuprins între 1001 – 2000 de membri înregistraţi; c) câte 4 membri pentru un număr cuprins între 2001 – 3000 de membri înregistraţi; d) câte 5 membri pentru un număr mai mare de 3001 de membri înregistraţi.
(3) Candidaţii se vor înscrie pe liste separate şi vor fi votaţi exclusiv de către medicii care practică specialitatea pentru care se candidează. Candidaţii care se situează, în urma numărării voturilor, pe primele trei locuri neeligibile dobândesc statutul de membri supleanţi cu drept de opțiune la un loc rămas vacant în ordinea numărului de voturi obţinut, începând cu cel mai mare număr de voturi.
(4) Pentru colegiile teritoriale pe raza cărora funcţionează unităţi medicale în care îşi desfăşoară stagiul de pregătire profesională medici rezidenţi, în luna octombrie a fiecărui an, aceştia îşi vor alege un reprezentant. Alegerile se organizează de către colegiul teritorial pe parcursul a două zile.
|
| Forma nemodificată/actuală: | Forma modificată prin Legea nr. 351/2019: |
| Art. 437 – (1) Consiliul naţional al CMR este alcătuit din câte un reprezentant al fiecărui judeţ, din 3 reprezentanţi ai municipiului Bucureşti şi câte un reprezentant al medicilor din fiecare minister şi instituţie centrală cu reţea sanitară proprie. În afară de aceştia, Consiliul naţional al CMR poate fi asistat, cu rol consultativ, de câte un reprezentant al Ministerului Sănătăţii, Academiei de Ştiinţe Medicale, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerului Justiţiei.
(2) Reprezentanţii colegiilor teritoriale în Consiliul naţional al CMR sunt aleşi pe o perioadă de 4 ani de către membrii consiliilor şi reprezentanţii colegiilor teritoriale în Adunarea generală naţională întruniţi într-o şedinţă comună.
(3) Cheltuielile cu deplasarea şi diurna reprezentanţilor în Consiliul naţional al CMR vor fi suportate de colegiile teritoriale ai căror reprezentanţi sunt.
(4) Consiliul naţional al CMR se desfăşoară legal inclusiv prin mijloace de comunicare la distanţă, în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul reprezentanţilor stabiliţi la alin. (1), şi ia decizii cu majoritate simplă de voturi. Votul poate fi exprimat şi prin corespondenţă sau în format electronic. |
Art. 437 – (1) Consiliul naţional al CMR este alcătuit din:
a) preşedinţii colegiilor teritoriale; b) câte un reprezentant al colegiilor cu un număr cuprins între 1500 – 3000 de membri; c) câte doi reprezentanţi ai colegiilor cu un număr cuprins între 3001 – 6000 membri; d) câte trei reprezentanţi ai colegiilor cu un număr cuprins între 6001 – 9000 membri; e) câte patru reprezentanţi ai colegiilor cu un număr cuprins între 9001 – 12.000 membri; f) câte cinci reprezentanţi ai colegiilor cu un număr de peste 12.000 membri; g) un reprezentant al Academiei de Ştiinţe Medicale; h) câte un reprezentant medic desemnat de către fiecare minister şi instituţie centrală cu reţea sanitară proprie.
(2) Consiliul naţional al CMR poate fi asistat, cu rol consultativ, de un reprezentant, cu rang de cel puţin subsecretar de stat, al Ministerului Sănătăţii.
(3) Reprezentanţii colegiilor teritoriale în Consiliul naţional al CMR sunt aleşi pe o perioadă de 4 ani de către consiliile teritoriale dintre membrii lor.
(4) Cheltuielile cu deplasarea, diurna reprezentanţilor în Consiliul naţional al CMR, inclusiv alte cheltuieli legate de exercitarea mandatului, vor fi suportate de către colegiile teritoriale ai căror reprezentanţi sunt.
(5) Consiliul naţional al CMR se desfăşoară legal inclusiv prin mijloace de comunicare la distanţă, în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul reprezentanţilor stabiliţi la alin. (1), şi ia decizii cu majoritate simplă de voturi. Votul poate fi exprimat şi prin corespondenţă sau în format electronic. |
Impactul modificărilor legislative propuse:
Oportunitatea adoptării modificărilor legislative trebuie analizată din următoarele perspective:
1. Alterarea principiului reprezentativității organelor de conducere (și, implicit, al legitimității deciziilor)
În formula adoptată și supusă reexaminării au loc alegeri pe grupe de specialități, fapt care determină reprezentativitate pentru medicii aleși doar în interiorul acelei grupe de specialități. Reprezentanții aleși vor participa însă la adoptarea unor decizii pentru întregul corp profesional, adică și pentru alte grupe de specialități, în condițiile în care unii reprezentanți nu au fost aleși de ceilalți membri ai CMR din alte grupe de specialități.
2. Încălcarea dreptului de a alege și de a fi ales
Articolul 419 lit. a) din Legea nr.95/2006 prevede dreptul fiecărui membru CMR de a alege și de a fi ales în organele de conducere de la nivelul structurilor teritoriale sau naţionale ale CMR.
Nominalizarea unor grupe de specialități, conform modificărilor introduse, restrânge reprezentarea și organizarea alegerilor la aceste grupe, în condițiile în care sunt ignorate cel puțin 3 categorii de medici, respectiv:
- medicii cu competențe limitate;
- medicii rezidenți;
- medicii de medicină generală, așa cum sunt definiți la art. 64 lit. d) din Legea nr. 95/2006.
3. Inegalitatea votului
Alegerea pe grupe de specialități nu este deloc oportună deoarece:
- poate induce confuzie, de exemplu:
- medicii de familie care au obținut o calificare de medic specialist pot fi asimilați conform legislației în vigoare în categoria grupei specialităților medicale;
- în registrul medicilor sunt înregistrați medici care au aviz anual pentru mai multe specialități, uneori din grupe de specialități diferite.
- creează dificultăți în asigurarea dreptului la egalitatea de șanse de a fi ales, prin prestabilirea unei proporționalități inflexibile la nivel județean și la nivel național. În fapt, numărul de locuri alocate în mod egal pentru cele 4 grupe de specialități stabilesc proporționalități care nu reflectă ponderea reală a acestor grupe atât la nivel național, cât și județean;
- este important de observat că nu poate fi stabilită la nivel național o regulă bazată pe principiul proporționalității, deoarece proporția calculată la nivel național este valabilă doar la nivel național; la nivel județean, această proporție este complet diferită de cea națională și prezintă un grad mare de variabilitate de la un județ la altul.
Introducerea unei proporții de 25% în 36 de județe din România pentru fiecare grupă de specialități creează cele mai multe probleme specialităților medicale, printr-o scădere de 1,5 ori a reprezentării acestora față de numărul membrilor înregistrați în Registrul medicilor.
Cazul special al Municipiului București cu 17 membri, din care 5 din grupa specialităților medicale, 5 chirurgicale, 3 paraclinice și 4 medicina familiei, demonstrează că încercarea de utilizare a unui model de reprezentare particular nu se poate extrapola nicidecum la nivelul întregii țări, nefiind aplicabil nici măcar modelului în sine. Specialitățile medicale ar avea cel mai mult de pierdut.
Stabilirea oricăror proporții în mod arbitrar prin lege, nu va putea reflecta realitatea la nivel teritorial așa cum prevede art. 427 (în varianta modificată) și va duce la afectarea principiului egalității de șanse în oricare variantă luată în calcul.
Singura soluție care să respecte principiul egalității și al proporționalității este cea prezentă în formula actuală în vigoare a art. 427 prin care fiecare membru al CMR își va putea alege în mod liber în organele de conducere ale CMR un membru din aceeași grupă de specialitate, dacă își dorește acest lucru. De aceea, revenirea la formula actuală a art. 427 și a art. 437 este, în opinia noastră, imperativ necesară.
4. Limitarea exprimării voinței membrilor
Modificările propuse aduc o limitare a voinței membrilor CMR, aceștia având dreptul să voteze candidați doar din aceeași grupă de specialități, în condițiile în care deciziile luate de organele de conducere alese nu vor fi decizii specifice acelei specialități, ci decizii care sunt obligatorii pentru întreg corpul profesional.
5. Segregarea pe specialități
CMR îndeplinește o misiune statutară și o activitate de reglementare și supraveghere care vizează întregul corp profesional al medicilor, în mod unitar (codul deontologic, avizarea practicii medicale, educația medicală continuă). Toate aceste obiective și activități nu pot fi derulate decât de persoane alese într-un mod reprezentativ și legitim de întreg corpul profesional, în spiritul promovării unor abordări interdisciplinare și comprehensive, specifice înfăptuirii actului medical în interesul pacientului.
Segregarea pe specialități a consiliilor locale creează în mod artificial premisele ca legiuitorul să inducă mecanisme de separare acolo unde nu este cazul, cu riscul major de a genera dezechilibru și tensiuni nedorite și neproductive între membrii unui corp profesional care are nevoie să acționeze și să fie reprezentat în mod unitar și echidistant.
6. Blocarea activității la nivel teritorial
Aplicarea aliniatului 2 al noului articol 427 privind numărul celor aleși în funcție de numărul membrilor înregistrați în specialitatea respectivă la colegiul teritorial va duce la blocarea activității în 41 de județe, în care numărul mai mic de 10 membri va face imposibilă (in)validarea propunerilor birourilor teritoriale, respectiv funcționarea comisiilor de specialitate aferente.
Astfel, adoptarea modificării art. 427 va determina o blocare a activității CMR la nivel teritorial, iar adoptarea modificării art. 437 va determina disfuncționalități la nivel național.
———————————————————————————————————————Document întocmit de Biroul Executiv al CMR,
în sprijinul desfășurării dezbaterilor din cadrul ședinței extraordinare a AG CMR ( 14.06.2022)
