În cadrul dezbaterilor publice lansate de către Colegiul Medicilor din România (CMR), pe tema gestionării  greșelilor medicale, în România, care au continuat în Amfiteatrul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, participanții au luat în discuție problematica răspunderii penale a medicului, pentru greșeli medicale, cea mai severă formă de răspundere juridică, pe lângă răspunderea civilă – plata despăgubirilor către pacient – și cea disciplinară – sancțiunii care pot merge până la interdicția exercitării profesiei.

“Greșeala este inerentă în practica medicală, în condițiile unor sisteme medicale din ce în ce mai complexe, în care medicul este doar o mică parte dintr-un întreg angrenaj. Organisme internaționale precum OMS consideră că factorii ce țin de sistem – resursele umane limitate, nivelul crescut de oboseală a personalului medical, echiparea necorespunzătoare a unităților sanitare, circuitele necorespunzătoare din unitățile sanitare, absența unor protocoale clare de îngrijire medicală, etc – sunt principalii responsabili de apariția greșelilor medicale și recomandă, între altele, învățarea din greșeli, printr-o abordare nepunitivă. Spre deosebire de alte țări europene, unde există mecanisme eficiente de mediere și despăgubire rapidă a pacienților, astfel încât există foarte puține procese penale intentate medicilor, pentru neglijență extremă, încălcarea cu bună știință a unor standarde de bună practică etc, – în general greșeli foarte grave sau cu intenție – în România, acțiunile intentate de pacienți în direcția răspunderii penale sunt mult mai frecvente. Din păcate, această situație aduce cu sine numeroase consecințe negative asupra actului medical, exodul medicilor, practicarea pe scara largă a medicinei defensive, cu scăderea calității tratamentului pacienților cu risc înalt, creșterea costurilor medicale prin teste și consultații care nu sunt neapărat necesare, întârzierea actului medical, timp prețios pierdut. Medicii ajung să ia anumite decizii medicale pentru a preveni eventuale conflicte litigioase. Este, prin urmare, necesară o schimbare în sistemul de gestionare a greșelilor medicale, din România, prin introducerea unor mecanisme care să încurajeze recunoașterea greșelii și învățarea din greșeli, dar și la nivel de reglementare”, consideră Prof. Dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România.

“În exercitarea practicii sale, care are ca obiect corpul uman, medicul este mai expus, decât orice alt profesionist, la acuzații de vătămare a integrității corporale. Atitudinea de severitate a practicii judicare este justificată în anumite situații. Pentru  o practica judiciară coerentă, este însă necesar să se clarifice condițiile în care medicul poate răspunde inclusiv penal”, a subliniat Andrei Nanu, șeful Disciplinei „Elemente juridice medicale și malpraxis”, de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București. „În practica judiciară internațională este făcuta, de exemplu, distincția dintre o greșeală involuntară și încălcarea conștientă, voluntară, a normelor de bună practică medicală de către medic, rezultând forme diferite de răspundere juridică”, a mai spus dr. Andrei Nanu. 

Colegiul Medicilor din România a demarat, pe data de 2 noiembrie 2022, o serie de dezbateri publice, cu participarea medicilor, reprezentanților presei, asociațiilor de pacienți, societății civile și a sindicatelor din domeniul medical, care au adus în discuție deficiențele sistemului de gestionare a greșelii medicale, în România. În cadrul primei dezbateri, desfășurate la București, participanții au subliniat importanța raportării voluntare și analizei detaliate a greșelilor medicale, într-un sistem nepunitiv, pentru a evita repetarea acestora, pe viitor, și a îmbunătăți calitatea actului medical.

Reprezentanții CMR au declarat că pacientul are un drept incontestabil de a primi, într-un timp rezonabil, compensații financiare în cazul în care o greșeală medicală i-a cauzat o suferință sau un prejudiciu. În acest sens, sunt necesare modificări legislative care să permită o soluționare mult mai rapidă a dosarelor de răspundere civilă, în caz de malpraxis. În plus, se impune și întărirea mecanismelor de răspundere disciplinară astfel încât, în cazul greșelilor grave sau repetate, de exemplu, să intervină ridicarea dreptului de practică a medicului, pentru a proteja alți pacienți. 

În scopul eficientizării mecanismului de răspundere civilă, reprezentanții CMR au propus, în cadrul dezbaterii din 16 noiembrie 2022, de la Timișoara, înființarea unui corp al experților medicali care să realizeze expertiza judiciară. Medici acreditați din toate specialitățile, și care cunosc foarte bine practica medicală, vor oferi expertiză medicală instanțelor civile, astfel încât să lămurească dacă este un caz de malpraxis sau nu. Spre deosebire de alte domenii unde expertiza judiciară este realizată de experți independenți acreditați, cea în domeniul malpraxisului este realizată, acum, de către serviciile de medicină legală de la nivel teritorial, și, respectiv, Institutul Național de Medicină Legală. Sistemul actual nu funcționează și există întârzieri, care pot ajunge de la câteva luni, la câțiva ani. În plus, practica CEDO a arătat că sistemul actual nu asigură independența expertizei judiciare în cauzele de malpraxis, sistemul de medicină legală fiind direct subordonat autorităților din domeniul sănătății.

O altă propunere, discutată în cadrul dezbaterilor, s-a referit la îmbunătățirea sistemului polițelor de asigurare pentru medici, în caz de malpraxis, astfel încât, plata despăgubirilor materiale și morale, pentru pacienții care au suferit prejudicii, să fie preluată în mod real și efectiv de asigurători, în temeiul poliței de malpraxis.

În opinia reprezentanților CMR, polița pentru malpraxis ar trebui să fie similară polițelor RCA ,astfel încât asigurătorul să fie, obligatoriu, alături de medic, în fața instanței civile, iar polița să acopere cu adevărat riscul, în caz de malpraxis. O astfel de schimbare ar putea duce la o eventuală creștere a primelor de asigurare pentru polițele de malpraxis, s-a subliniat în cadrul dezbaterilor, dar polița ar oferi o protecție reală medicilor, spre deosebire de situația actuală, în care se achită sume mici, în schimbul cărora medicii nu beneficiază, în mod real, de nicio protecție.

Dezbaterile au continuat, în luna februarie, la Iași și Craiova. Colegiul Medicilor din România își exprimă speranța ca prin soluțiile identificate în cadrul evenimentului de la Cluj-Napoca, dar și în cele care au urmat, să contribuie la o mai bună aliniere a sistemului medical românesc la practicile internaționale, creșterea calității actului medical și gradului de satisfacție a pacienților.

Detalii

https://www.medichub.ro/stiri/colegiul-medicilor-din-romania-dezbaterile-publice-despre-malpraxis-continua-la-cluj-napoca-id-7483-cmsid-2
https://360medical.ro/stiri/colegiul-medicilor-cere-clarificarea-legislatiei-in-privinta-conditiilor-in-care-medicul-poate-raspunde-penal-pentru-greseli-medicale/2023/01/18/
https://www.stiridecluj.ro/sanatate/dezbatere-privind-malpraxisul-la-umf-cluj-greseala-este-inerenta-practicii-medicale
https://www.viata-medicala.ro/stiri/cmr-dezbaterile-publice-despre-malpraxis-continua-la-cluj-napoca-30544
https://fb.watch/i8MBEEwvw2/
https://sanatateabuzoiana.ro/cmr-a-reluat-seria-dezbaterilor-publice-despre-malpraxis/daniel-coriu-dezbatere-malpraxis-cluj/#.Y8q8XvhBxaQ
https://www.medicalmanager.ro/colegiul-medicilor-din-romania-dezbaterile-publice-despre-malpraxis-continua-la-cluj-napoca/
https://ziarulfaclia.ro/dezbatere-privind-greselile-medicale-organizata-la-umf-iuliu-hatieganu/
https://stirisanatate.ro/2023/01/26/dezbatere-privind-malpraxisul-la-umf-cluj-greseala-este-inerenta-practicii-medicale/
https://www.monitorulcj.ro/sanatate/106358-reforma-in-domeniul-sanatatii-prin-modificarea-malpraxisului-medical-cel-mai-mare-bolnav-al-tarii-este-sistemul-de-sanatate
https://ziarelocale24.ro/dezbatere-privind-malpraxisul-la-umf-cluj-greseala-este-inerenta-practicii-medicale/331046