Observatiile CMR cu privire la proiectul de OG privind organizarea si finantarea rezidentiatului
13.08.2009
OBSERVAŢIILE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA CU PRIVIRE LA PROIECTUL DE ORDONANŢĂ DE GUVERN PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FINANŢAREA REZIDENŢIATULUI
I. OBSERVAŢII GENERALE 1. Varianta de pe site nu a fost elaborată cu avizul sau în colaborare cu Colegiul Medicilor din România; 2. Colegiul Medicilor din România este, conform legii, co-autoritate naţională profesională, alături de Ministerul Sănătăţii; 3. Colegiul Medicilor din România nu poate face rabat de la principiile asigurării calităţii în educaţia (dezvoltarea) profesională medicală; 4. Colegiul Medicilor din România susţine conformitatea cu recomandările Directivei 36/2006 CE; 5. Ideea existenţei unei Legi a Rezidenţiatului este oprtună dar şi Ordonanţa de Guvern nr. 12/2008 are acelaşi scop; 6. Momentul actual, înainte de apariţia noii Legi a Învătământului pare o grabă nejustificată, pripită; 7. Variantele „pentru uz intern”, cum ar fi forma de rezidenţiat cu timp parţial, sunt extrem de periculoase, prin consecinţele oferite de neconformitate, consecinţe juridice datorate contextului că România este o ţară europeană; 8. Pot apărea probleme ce vor fi generate de aspecte ce ţin de drepturile omului, dreptul câştigat, discriminare de şanse, etc. 9. Prin promovarea acestui proiect de act normativ, Ministerul Sănătăţii a încălcat Protocolul pe care l-a încheiat cu Colegiul Medicilor din România, care prevedea consultarea cu privire la toate activităţile.
II. OBSERVAŢII PE TEXT
CAPITOLUL I Rezidenţiatul
SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale Art. 1. - (1) Rezidenţiatul reprezintă forma specifică de învăţământ postuniversitar pentru absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie, care asigură pregătirea necesară obţinerii uneia dintre specialităţile cuprinse în Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. (2) Prin excepţie de la alin. (1), rezidenţiatul cu timp parţial asigură pregătirea numai în specialitatea medicină de familie. Propunere CMR: Alin. (2) se elimină. Commentariu: Vezi mai jos, la prevederile referitoare la rezidenţiatul cu timp parţial. În condiţiile în care Ministerul Sănătăţii consideră că această formare este o necesitate în acest moment, propunem următoarea formulare: (2) Prin excepţie de la alin. (1), rezidenţiatul cu timp parţial asigură pregătirea numai în specialitatea medicină de familie, numai pentru absolvenţii anteriori promoţiei 2005. Această formă de rezidenţiat poate fi organizată în aşa fel încât încheierea ultimei serii de pregătire să fie anul 2012. (3) Specialităţile şi durata pregătirii prin rezidenţiat se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii. Art. 2. - (1) Rezidenţiatul se organizează în următoarele forme: pe locuri, pe posturi şi cu timp parţial, având o durată cuprinsă între 3-7 ani, în funcţie de specialitate. (2) Pregătirea în rezidenţiat reprezintă un proces continuu de pregătire teoretică şi practică fiind normată integral ca activitate didactică. Art. 3. - (1) Ministerul Sănătăţii organizează admiterea în rezidenţiatul pe locuri şi pe posturi prin concurs naţional, iar admiterea în rezidenţiatul cu timp parţial, prin test de selecţie, potrivit unor metodologii aprobate în acest sens. (2) Rezultatele concursului naţional de rezidenţiat pe locuri şi pe posturi, precum şi rezultatele selecţiei pentru rezidenţiatul cu timp parţial se confirmă prin ordin al ministrului sănătăţii, iar cei care promovează concursul sau testul selecţiei, după caz, devin rezidenţi în specialitatea respectiva. (3) Absolventii facultatilor de medicina promotia 2010 si ulterioare au acces la formarea prin rezidentiat specialitatea de medicină de familie in baza unei metodologii aprobate prin HG. Propunere CMR: „metodologii aprobate prin Ordin al MS”. Commentariu: 1. Prevederea din proiectul de act normativ contravine articolului 31 (2) de mai jos; 2. O metodologie prin HG, în afară de faptul că este supralicitată, cere ca orice modificare ulterioară să fie făcută tot prin HG - ceea ce ar fi foarte contraproductiv. Art. 4. - (1) Înscrierea la concursul de rezidenţiat pe locuri şi posturi, precum şi selecţia în rezidenţiatul cu timp parţial se fac cu taxă, al cărei cuantum se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii. (2) Sumele încasate din plata taxelor se fac venit la bugetul Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucuresti şi se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor de personal şi materiale necesare susţinerii concursului de rezidenţiat sau selectiei în rezidentiatul cu timp partial. Sumele rămase disponibile se reportează în anul următor şi se utilizează cu aceeaşi destinaţie. Art. 5. - (1) Preparatorii universitari medici, medici dentişti şi farmacişti, confirmaţi în rezidenţiat, efectuează pregătirea în rezidenţiat în afara normei de bază didactice şi fără a fi salarizaţi ca rezidenţi. Propunere CMR: Art. 5 se modifică. Commentariu: 1. Din moment ce cadrele didactice integrate beneficiază de remuneraţie, de ce nu ar fi şi cazul rezidenţilor cadre didactice, care au aceleaşi responsabilităţi profesionale ca şi colegii lor care nu sunt cadre didactice şi care lucrează (teoretic) mai mult. Această prevedere considerăm că încalcă prevederi din legislaţia muncii. 2. Această activitate fiind în afara normei didactice este un timp de muncă suplimentar care trebuie retribuit. Propunem completarea cu sintagma „şi vor fi salarizaţi şi ca rezidenţi pentru munca prestată”. 3. Preparatorii universitari au acest titlu în reţeaua de învăţământ. În reţeaua Ministerului Sănătăţii aceştia au titlul de medic rezident. Nu trebuie să se creeze două feluri de medici rezidenţi: salarizaţi şi nesalarizaţi, conform principiului nediscriminării. Propunere CMR: (1) Preparatorii universitari medici, medici dentişti şi farmacişti, confirmaţi în rezidenţiat, efectuează pregătirea în rezidenţiat în afara normei de bază didactice şi vor fi salarizaţi şi ca rezidenţi pentru munca prestată. (2) Medicii, medicii dentişti şi farmaciştii, care ocupă prin concurs posturi de preparatori sau asistenţi universitari în instituţii de învăţământ superior medical, medico-dentar sau farmaceutic, se confirmă în rezidenţiat în specialitatea disciplinei. Confirmarea în rezidenţiat a celor care ocupă prin concurs posturi de preparatori sau asistenţi universitari la disciplinele fără corespondent în Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală se face după susţinerea concursului de rezidenţiat şi alegerea unei specialităţi conform punctajului. Rezidenţii care promovează prin concurs în posturi de preparatori sau asistenţi universitari îşi pot continua pregătirea în specialitatea obţinută prin concurs de rezidenţiat, după obţinerea specialităţii corespondente disciplinei în care au obţinut postul didactic. Propunere CMR: Se modifică. Commentariu: 1. Reformularea acestui aliniat trebuie să conţină acestă prevedere: „medicii,... nu pot fi confirmaţi în rezidenţiat în specialitatea disciplinei decât în situaţia în care, după susţinerea examenului de admitere în rezidenţiat, îşi aleg specialitatea respectivă conform punctajului obţinut”. 2. Propunerea din proiectul de act normativ contravine principiului de stabilire a numărului necesar naţional/regional de rezidenţi şi preparatori. 3. Ar trebui ca întâi să intre în rezidenţiat şi apoi să poata concura pe postul corespunzător specialităţii. 4. „promovează”: nu este o promovare câştigarea concursului şi intrarea în rezidenţiat. 5. Nu pot exista două forme diferite de intrare în rezidenţiat, acesta fiind concurs naţional. 6. Printr-un singur concurs nu se pot obţine două calităţi: rezident şi preparator. 7. Calitatea în învăţământul superior medical trebuie să fie menţinută. Un medic care nu reuşeşte să obţină intrarea în rezidenţiat în specialitatea respectivă, nu poate instrui apoi alţi medici. Propunere CMR: (2) Medicii, medicii dentişti şi farmaciştii, care ocupă prin concurs posturi de preparatori sau asistenţi universitari în instituţii de învăţământ superior medical, medico-dentar sau farmaceutic, nu pot fi confirmaţi în rezidenţiat în specialitatea disciplinei decât în situaţia în care, după susţinerea examenului de admitere în rezidenţiat, îşi aleg specialitatea conform punctajului obţinut. Confirmarea în rezidenţiat a celor care ocupă prin concurs posturi de preparatori sau asistenţi universitari la disciplinele fără corespondent în Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală se face după susţinerea concursului de rezidenţiat şi alegerea unei specialităţi conform punctajului obţinut. Rezidenţii care promovează prin concurs în posturi de preparatori sau asistenţi universitari îşi pot continua pregătirea în specialitatea obţinută prin concurs de rezidenţiat, după obţinerea specialităţii corespondente disciplinei în care au obţinut postul didactic. (3) Pierderea calităţii didactice anulează drepturile obţinute în baza prevederilor alin. (2). Propunere CMR: Se elimină. Commentariu: Dar dacă a pierdut-o după ce a terminat rezidenţiatul? Art. 6. - (1) Nici un medic, medic dentist sau farmacist nu poate fi în acelaşi timp rezident în mai multe specialităţi sau în forme de rezidenţiat distincte. (2) Calitatea de rezident încetează în următoarele situaţii: a). la data finalizării programului de pregătire în rezidenţiat, certificată de către coordonatorul sau directorul de program de rezidenţiat, în baza Carnetului de rezident şi a Caietului de monitorizare a pregătirii rezidentului; b). pe durata pregătirii, prin oricare din cazurile de încetare a contractului individual de munca prevăzute de lege; c). prin renunţare expresa, formulata în scris către Ministerul Sănătăţii; d). în caz de incompatibilitate; e). alte cazuri prevăzute de lege. (3) Prin incompatibilitate, în sensul prevăzut de alin.(2) lit. d), se înţelege situaţia în care un rezident, pe parcursul pregatirii, sustine un alt concurs de rezidentiat, fiind admis, sau este selectat în rezidentiatul cu timp partial. (4) Rezidentul care se afla intr-o situatie de incompatibilitate are obligatia de a aduce la cunostinta Ministerul Sănătăţii aceasta situatie, în scris, în termen de 15 zile de la data aparitiei acesteia sau, dupa caz, de la data intrarii în vigoare a prezentului act normativ . (5) în termen de 15 zile de la expirarea termenului prevazut la alin.(4), rezidentul trebuie sa opteze pentru pregatirea intr-o singura specialitate. (6) În cazul în care rezidentul aflat în stare de incompatibilitate nu isi exprima optiunea potrivit alin.(5) iar starea de incompatibilitate continuă să existe, se considera de drept ca acesta a renuntat la calitatea de rezident dobandita anterior aparitiei starii de incompatibilitate, acest fapt fiind constatat de catre Ministerul Sănătăţii. Art. 7. - Pe perioada pregatirii în rezidentiat, medicii rezidenti nu au acces la celelalte forme de învăţământ postuniversitar medical uman de specialitate, respectiv: specializarea pentru dobândirea unei alte specialităţi în afara celei de bază şi programe de studii complementare în vederea obtinerii de atestate. Propunere CMR: „celelalte” se înlocuieşte cu: „unele”; eventual, se suprimă „şi programe de studii complementare în vederea obtinerii de atestate”. Commentariu: 1. Există şi alte forme acceptate prin lege (şi admise în timpul rezidenţiatului): cursul post-univ., masteratul, doctoratul. 2. Dorim să interzicem participarea la studii complementare a rezidenţilor (chiar dacă nu pot obţine diploma decât dupa terminare)? Se alterează elasticitatea in timp a acestui sistem care permite introducerea atestatului, la un anumit moment, în curriculum – ul de rezidentiat Art. 8. - (1) Întreaga activitate de pregătire prin rezidenţiat se desfăşoară sub autoritatea Ministerului Sănătăţii. Propunere CMR: se adaugă „ şi a Ministerului Educaţiei... şi în în colaborare cu Colegiul Medicilor din România”. Commentariu: 1. Ministerul Sănătăţii nu este instituţie de învăţământ, ci administrativă. 2. Se exclude autoritatea academică şi învăţământ care, penrru UE, girează calitatea pregătirii În conformitate cu cerinţele UE, pregătirea trebuie făcută în centre universitare. 3. MS nu este singura autoritate naţională profesională iar, în conformitate cu uzanţele EU, standardele de pregătire şi ale celui care termină rezidenţiatul sunt stabilite de corpul profesional, nu de guvern / autoritate publică / organizator de sănătate / putere politică (vezi UEMS...). (2) Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucuresti are rolul de a coordona, la nivel national, intreaga activitate de pregătire prin rezidenţiat din centrele universitare şi unităţile sanitare acreditate, asigurand logistica necesara organizarii şi desfasurarii concursului naţional de rezidenţiat pe locuri şi pe posturi, precum şi a selecţiei pentru rezidenţiatul cu timp parţial. Propunere CMR: „coordonează” se înlocuieşte cu: „gestionează” sau „asigură managementul”. Commentariu: Autoritatea coordonează (trebuie alt termen: gestionează, asigură monitorizarea, managementul sau implementarea. Art. 9. - (1) Pregătirea în rezidenţiat se desfăşoară în mod descentralizat, regional, la nivelul centrelor universitare cu facultăţi de medicină generală, medicină dentară şi farmacie acreditate. Commentariu: Nu este descentralizată cât timp este coordonată centralizat (sub autoritatea, coordonarea, certificarea finală a Ministerului Sănătăţii). (2) Centrele universitare cu facultăţi de medicină generală, medicină dentară şi farmacie acreditate, propun Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucuresti coordonatorii de program de rezidentiat, directorii de program, precum şi responsabilii de formare. Nominalizarea acestora se face prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării şi inovarii. (3) Pentru îndeplinirea unor sarcini, activităţi şi responsabilităţi suplimentare funcţiei de bază, directorii de program de rezidenţiat medicină de urgenţă şi responsabii de formare în rezidenţiat medicină de urgenţă care nu deţin funcţii didactice pot beneficia, în conformitate cu prevederile legale, de plata unei indemnizaţii. Propunere CMR: Se suprimă „medicină de urgenţă şi responsabii de formare în rezidenţiat medicină de urgenţă care nu deţin funcţii didactice”. Commentariu: 1. Se discriminează celelalte specialităţi. 2. Se discriminează cadrele didactice; această coordonare nu înseamnă formare propriu-zisă şi nu este inclusă în statul de funcţiuni. 3. De la început, se specifică în OG, că rezidenţiatul este, integral, activitate didactică; în acest caz nu se poate face derogare şi nu pot exista directori de program de rezidenţiat care nu sunt cadre didactice, titulare sau asociate. În caz contrar, se poate ajunge la fenomene de felul celor semnalate la alte instituţii de învăţământ superior, ca în cazul Universităţii „Spiru Haret”. 4. Legislaţia actuală, inclusiv prin prezenta OG, trebuie să reflecte interesele generale şi să nu acopere interese individuale. Art. 10. - (1) Pregătirea în rezidenţiat se desfăşoară, pentru fiecare specialitate, conform unui curriculum national de pregătire şi unui barem de manopere, proceduri, tehnici diagnostice şi terapeutice, obligatorii şi unice pe ţară. (2) Regulamentul de efectuare a pregatirii prin rezidentiat se aproba prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării şi inovarii. (3) Curriculum-urile sunt propuse de universitatile de medicina şi farmacie acreditate, prin Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti, avizate de comisiile consultative de specialitate ale Ministerului Sănătăţii şi aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării şi inovarii. Propunere CMR: Se adaugă „şi ale CMR”. Commentariu: Comisiile MS, fiind ale organizatorului de sănătate nu pot, ipso facto, reprezenta corpul profesional - care ar trebui să fie partener (vezi şi mai sus: UEMS, etc.) (4) Curriculum-urile aprobate se transmit tuturor institutiilor de invatamant şi unităţilor sanitare acreditate să desfăşoare pregătirea în rezidentiat şi se aplică integral tuturor rezidenţilor aflaţi în pregătire, în limita duratei prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medicodentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. (5) Activitatea de pregătire teoretică şi practică, reprezentată de baremul de manopere, proceduri, tehnici diagnostice şi terapeutice, este consemnată în doua documente cu caracter obligatoriu, netransmisibile, denumite Carnetul de rezident şi Caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului. (6) Rezidenţiatul cu timp parţial în specialitatea medicină de familie are durata totala, curriculum de pregatire, barem de manopere, proceduri, tehnici diagnostice şi terapeutice identice cu cele prevăzute pentru rezidenţiatul pe locuri, respectiv rezidentiatul pe post, în specialitatea medicină de familie, asigurand acelaşi nivel şi aceeaşi calitate a pregătirii în specialitate ca şi formele de rezidentiat continuu pe baza de program integral, mentionate. Propunere CMR: (6) se elimină. Commentariu: Vezi observaţiile de la rezidenţiatul cu timp parţial. Art. 11. - Pe perioada pregătirii, rezidenţii pot închiria un loc de cazare în căminele universitare sau spaţiile de cazare anexate spitalelor universitare ori clinice acreditate din centrul unde au fost repartizaţi sau detaşaţi, în conditiile legii. Art. 12. - Rezidenţii efectuează pregătirea de specialitate în unităţi sanitare publice acreditate, în cabinete medicale individuale de medicină de familie acreditate, nominalizate de Ministerul Sănătăţii, în baza propunerilor universităţilor de medicină şi farmacie şi în funcţie de capacităţile de pregătire ale unităţilor sanitare acreditate, precum şi în cele ale ministerelor cu reţea sanitară proprie. Criteriile şi procedurile de acreditare şi reacreditare pentru fiecare specialitate aparte se propun ministrului sănătăţii spre aprobare de către comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii. Propunere CMR: se modifică. „Rezidenţii efectuează pregătirea de specialitate în centre universitare; stagiile practice sunt efectuate în unităţi sanitare acreditate, în cabinete medicale individuale de medicină de familie acreditate de către UMF-uri şi Colegiul Medicilor din România, în funcţie de capacităţile de pregătire ale unităţilor sanitare acreditate, precum şi în cele ale ministerelor cu reţea sanitară proprie. Procedurile de acreditare şi reacreditare pentru fiecare specialitate aparte se realizează de către ARACIS, după consiliere cu reprezentanţii Universităţilor şi Facultăţilor de Medicină, Medicină Dentară şi Farmacie si cu comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii şi Colegiului Medicilor din România .” Commentariu: 1. Pregătirea, în esenţă, trebuie să se facă în centre universitare (cerintă UE). Stagiile practice pot fi facute şi în unităţi sanitare publice. 2. De ce să nu se acrediteze şi unităţi private? 3. Din nou procedura este inversată în favoarea autorităţii de sănătate. MS este cel care trebuie, după certificarea calităţii de către o autoritate competentă de terţă parte, să propună spre aprobare universităţilor posibile centre care să fie compatibile cu nivelul de performanţă cerut de pregătirea rezidenţillor. 4. Fiind o activitate didactică, acreditarea unităţilor unde se desfăşoară această activitate se face de către organismele independente specificate de legile învăţământului, Ministerul Sănătăţii neavând ompetenţe în acest domeniu. În caz contrar, se poate ajunge la fenomene de felul celor semnalate la alte instituţii de învăţământ superior, ca în cazul Universităţii „Spiru Haret”. Art. 13. - (1) Salarizarea şi alte drepturi de personal ale rezidenţilor, pe perioada pregătirii în rezidenţiat, se suportă în totalitate de la bugetul de stat, cu excepţia rezidenţiatului cu timp parţial. (2) Drepturile prevazute la alin. (1) se acordă prin unităţile sanitare cu care rezidenţii pe locuri respectiv pe post, au încheiat contract individual de muncă pe durata determinată, în baza documentelor doveditoare privind frecventarea stagiilor, emise de unitatea la care se efectuează pregătirea. (3) Incepand cu anul III de pregatire în specialitate, rezidenţii pot fi incluşi în linia de gardă, în afara programului normal de lucru, pe răspunderea şi sub supravegherea medicului titular de gardă care detine calitatea de indrumator sau responsabil de formare, dupa caz. (4) Rezidenţii care efectuează gărzi în afara programului normal de lucru sunt salarizaţi pentru această activitate de către unitatea sanitară unde efectuează garda, cu respectarea prevederilor legale. Propunere CMR: se înlocuieşte cu: „Salarizarea rezidenţilor care efectuează gărzi în afara programului normal de lucru se suportă în totalitate de la bugetul de stat, cu respectarea prevederilor legale.” Commentariu: Gărzile fac parte din programul obligatoriu; altfel, spitalele nu ii vor include in liniile platite (sau mai greu) - puţine, limitate, şi vor prefera medici cu drept de parafă si mai cu experienţă. Art. 14. - (1) Pentru fiecare dintre specialitatile prevazute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medical, comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, cu avizul Colegiului Medicilor, Colegiului Medicilor Dentisiti şi respectiv Colegiului Farmacistilor, dupa caz, elaboreaza un model standard de Fisa a postului rezidentului, cu caracter general obligatoriu, care sa cuprinda drepturile, obligaţiile şi limitele de competenta ale acestuia. Propunere CMR: Se suprimă „un model standard”. Se adaugă, la sfârşit: „inclusiv medico-legală” Commentariu: 1. Nu un model, ci o fişă a postului, obligatorie şi standardizată, care nu este negociabilă. 2. De discutat dacă elementele sunt ale fişei sau ale altui document ce este necesar a se elabora, numit STATUTUL rezidentului. 3. Trebuie introduse grade de responsabilitate, care să se adapteze cu realitatea: rezidenţii fac o muncă uneori nesupravegheată şi este corect să îşi asuma, dacă li se permite (inclusiv legal) această responsabilitate. Nu este corectă acuzarea medicului primar în cazul în care nu a fost chemat şi rezidentul face o greşeală. Pe de altă parte este nerealist să credem ca medicul primar va fi chemat de fiecare dată când rezidentul face un act medical. (2) în functie de particularitatile sau specificul unitatii sanitare care are incadrati rezidenti, acest model standard de fisa a postului este adaptat la nivelul fiecarei unitati sanitare de catre sefii de sectii clinice – coordonatori sau directori de program de rezidentiat, cu aprobarea managerului, pastrandu-se insa continutul general obligatoriu. Propunere CMR: Se elimină. Commentariu: Din nou inversare de procedură: unităţile sanitare devenite unităţi de pregătire, care, ca si rezidenţii, trebuie sa se adapteze la cerinţele fişei postului, care este un standard (naţional şi european). Art. 15. - (1) Etapa ulterioara incheierii pregatirii în rezidentiat o constituie examenul pentru obtinerea titlului de medic, medic dentist şi respectiv farmacist specialist, cuprinzand o proba scrisa şi probe clinice/practice. (2) Examenul se organizează în centrele universitare cu facultăţi de medicină generală, medicină dentară şi farmacie acreditate, în care s-a efectuat pregatirea, se susţine în faţa unei comisii de specialişti propuse de către universitatile de medicina şi farmacie acreditate, cu avizul colegiilor profesionale şi numite prin ordin al ministrului sănătăţii. Propunere CMR: Se înlocuieşte cu: „Examenul este unic naţional, cu o comisie naţională şi se organizează în centrele universitare cu facultăţi de medicină generală, medicină dentară şi farmacie acreditate, astfel încât absolvenţii să îl susţină în alt centru decât în cel în care s-a efectuat pregatirea. Examenul se susţine în faţa unei comisiide specialişti, parte a comieie naţionale, propuse de către universitatile de medicina şi farmacie acreditate, cu avizul colegiilor profesionale şi numite prin ordin al ministrului sănătăţii.” (3) La examen se pot prezenta doar medicii, medicii dentisti sau farmacistii care au efectuat integral programul de pregătire, fapt certificat de către coordonatorul sau directorul de program de rezidenţiat, în baza Carnetului de rezident şi a Caietului de monitorizare a pregătirii rezidentului. În mod excepţional, la examen se pot prezenta şi rezidenti aflati în ultimele 6 luni dinaintea finalizarii integrale a pregatirii, pe baza propunerii coordonatorului sau directorului de program de rezidentiat şi numai cu aprobarea ministrului sănătăţii. Propunere CMR: Se adaugă, la sfârşit, „Rezidenţii au obligaţia, în acest caz, de a termina programul de pregătire.” Commentariu: Altfel, nu este conform criteriilor UE şi rezifenţii nu pot obţine certificatul de conformitate. (4) Examenul poate fi sustinut în termen de maximum 5 ani de la data incheierii programului de pregatire, astfel cum este certificata în conditiile alineatului precedent. (5) După promovarea examenului, Ministerul Sănătăţii eliberează absolventilor acestui examen un certificat de specialist în specialitatea în care au promovat examenul, care atesta calitatea de medic specialist, de medic dentist specialist sau de farmacist specialist, dupa caz. (6) Metodologia desfăşurării probelor examenului pentru obtinerea titlului de medic, medic dentist şi respectiv farmacist specialist se aprobă de catre Ministerul Sănătăţii.
SECŢIUNEA a 2-a Rezidenţiatul pe locuri Art. 16. - (1) Admiterea în rezidentiatul pe locuri se face prin concurs national organizat de catre Ministerul Sănătăţii la nivelul celor sase universitati de medicina şi farmacie: Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Târgu Mureş şi Timişoara, în sesiune unica, în trimestrul IV al fiecarui an. Propunere CMR: Se înlocuieşte cu: „Admiterea în rezidentiatul pe locuri se face prin concurs national organizat de catre Ministerul Sănătăţii în centrele universitare cu facultăţi de medicină generală, medicină dentară şi farmacie acreditate la nivelul Euro-regiunilor, în sesiune unica, în trimestrul IV al fiecarui an.” (2) Concursul se organizează pe domeniile medicină, medicină dentară şi farmacie / pe grupe de specialitati, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. (3) Medicii, medicii dentişti şi farmaciştii care promovează concursul organizat pentru rezidenţiatul pe locuri şi aleg loc în specialitate sunt confirmati prin ordin al ministrului sănătăţii, devenind rezidenţi în specialitatea respectivă, cu pregătire în centrul universitar ales. Art. 17. - (1) Rezidenţiatul pe locuri se organizează pentru un număr de locuri în acord cu necesităţile din teritoriu. (2) Medicii, medicii dentişti şi farmaciştii confirmaţi în rezidenţiat încheie un contract individual de muncă pe perioadă determinată, egală cu durata rezidenţiatului în specialitatea aleasa, cu unitatea sanitară la care au fost repartizate locurile pentru rezidenţiat.
SECŢIUNEA a 3-a Rezidenţiatul pe post Art. 18. – (1) Rezidenţiatul pe post se organizează în funcţie de numărul de posturi solicitate de unităţile sanitare publice din reţeaua Ministerului Sănătăţii, precum şi de ministerele cu reţea sanitară proprie în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. (2) Rezidenţiatul pe post se poate organiza numai pentru unităţi sanitare publice din zone deficitare din punctul de vedere al asigurării asistenţei medicale. Pentru reşedinţa de judeţ se nominalizează numai specialităţile şi unităţile sanitare care funcţionează cu 75% sau mai puţin din numărul de personal normat pe locuri de muncă în unitatea sanitară respectivă, stability pentru medici, medici dentişti sau farmacişti. Pentru celelalte unităţi din judeţ se nominalizează numai specialităţile şi unităţile sanitare care funcţionează cu 75% sau mai puţin din numărul de personal normat pe locurile de muncă din localitatea respectivă, stability pentru medici, medici dentişti sau farmacişti. (3) Unităţile şi specialităţile pentru care se organizează rezidenţiat pe post se aprobă annual prin ordin al ministrului sănătăţii. (4) Pentru spitalele clinice cu secţii clinice universitare, institute sau centre medicale clinice, precum şi pentru spitalele regionale nu se organizează rezidenţiat pe post. (5) Prin excepţie de la prevederile alin. (2) şi (4), rezidenţiatul pe post pentru specialitatea medicină de urgenţă se organizezază în funcţie de numărul de posture solicitate de unităţile sanitare publice, cu încadrarea în normativul de personal. (6) Rezidenţii care ocupă prin concurs posturile pentru care se organizează rezidenţiat în condiţiile alin. (1)-(3) încheie contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată cu unitatea sanitară publică care a publicat postul respectiv, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare. (7) Specialiştii formaţi în urma promovării concursului de rezidenţiat pe post, încheie un contract individual de muncă cu unitatea sanitară publică care a publicat postul respective, înainte de începerea pregătirii în rezidenţiat. Prin acest contract se prevăd: a) posibilitatea ca rezidentul să fie retribuit suplimentar faţă de salariul de rezident, de către unitatea sanitară respectivă, pe perioada pregătirii în rezidenţiat; b) obligaţia de a lucra la unitatea sanitară publică cu care a încheiat contractul individual de muncă cel puţin un număr de ani cu durata corespunzătoare pregătirii în rezidenţiat: c) negocierea condiţiilor salariale pe care unitatea le va asigura medicului pentru perioada prevăzută în contract. (8) Obligaţia prevăzută la alin. (7) lit. b) se stabileşte prin act adiţional la contractul individual de muncă, în temeiul prevederilor Art. 193, din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. Nerespectarea de către salariat a obligaţiei asumate îl obligă pe acesta la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregătirea sa profesională, respectiv a cheltuielilor de personal pe perioada pregătirii în rezidenţiat, precum şi la restituirea primei de instalare, proporţional cu perioada nelucrată din perioada stabilită, conform actului adiţional la contractul colectiv de muncă. (9) Prevederile alin (7) nu se aplică în cazul în care prin reorganizare este desfiinţată unitatea sanitară în care se află postul în care este confirmat ca rezident. (10) Restructurarea unităţilor sanitare prin reducerea numărului de posturi nu atrage anularea prevederilor alin. (7).
SECŢIUNEA a 4-a Rezidenţiatul cu timp parţial Propunere CMR: Se elimină toată secţiunea. 1. NU trebuie perpetuat. 2. Are doar valoare internă, adaptată la o situaţie concretă şi tranzitorie 3. Este o măsură neconformă cu normele UE (Directiva 36/2006). 4. In alternativa unui cetăţean din spaţiul UE, stabilit în România, ce se va încadra în condiţiile precizate, va putea cere specializarea prin această formă şi, la întoarcerea în ţara de baştină, va crea probleme. 5. Este o soluţie creatoare de probleme: discriminare de şanse, drept câştigat, etc. 6. Ar trebui scos din Lege, mentinerea acestei forme putând fi menţionată la sfarsit (art. 32), ca exceptie neabrogată pana in 2012 (anul absolvirii).
Art. 19. - (1) Admiterea în rezidenţiatul cu timp parţial se face prin examen de selecţie organizat de Ministerul Sănătăţii. La acesta formă de rezidenţiat au acces medicii de medicină generală cu drept de liberă practică dobandit anterior anului 2005 şi care la data selectiei desfăşoară activitate medicală în baza contractelor individuale de muncă sau a contractelor incheiate cu casele de asigurari de sanatate. (2) Selecţia şi pregatirea în rezidenţiatul cu timp parţial se organizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. (3) Medicii de medicină generală cu drept de liberă practică selectaţi în rezidenţiat cu timp parţial se confirmă prin ordin al ministrului sănătăţii ca medici rezidenţi în specialitatea medicină de familie, avand obligatia de a desfasura în continuare activitate medicală în baza contractelor prevazute la alin.(1).
CAPITOLUL II A doua specialitate
Art. 20. - (1) Posesorii certificatului de specialist pot obţine a doua specialitate numai cu taxă, prin urmatoarele modalitati: a) prin susţinerea unui nou concurs de rezidenţiat, cu respectarea prevederilor legale; b) prin inscrierea la programul de pregatire în a doua specialitate, pentru oricare din specialitatile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală, conform facultăţii absolvite. Art. 21. - (1) Programul de pregătire în a doua specialitate se efectuează cu frecvenţă şi are durată totală, curriculum de pregătire şi barem de manopere, proceduri, tehnici diagnostice şi terapeutice identice cu cele prevăzute pentru programul de pregatire prin rezidenţiat. Programul asigură acelaşi nivel şi aceeaşi calitate a pregătirii de specialitate ca şi programul de rezidenţiat în specialitatea respectivă. (2) Stagiile de pregătire efectuate în prima specialitate, similare ca durată şi continut, care se regăsesc în curriculum-ul de pregatire al celei de-a doua specialităţi, se echivaleaza. Echivalarea se realizeaza de catre Centrul National de Perfectionare în Domeniul Sanitar Bucuresti, în baza propunerii coordonatorului de program în cea de-a doua specialitate. Art. 22. - Posesorii certificatului de specialist în specialităţi asimilate efectuează pregătire în specialitatea de asimilare, fără concurs de rezidenţiat şi fără taxă.
CAPITOLUL III Drept de liberă practică
Art. 23. - (1) Începând cu promoţia 2005 de absolvenţi licenţiaţi ai facultăţilor de medicină, dobândirea dreptului de liberă practică se face după promovarea examenului de medic specialist. (2) Medicii rezidenţi care nu finalizează stagiul de rezidenţiat în specialitatea obţinută prin concurs pot continua pregătirea în specialitatea medicină de familie. Prezentarea la examenul de medic specialist se face, după caz, la finele completării pregătirii în specialitatea medicină de familie sau după parcurgerea integrală a curriculum-ului de pregătire în această specialitate. (3) Medicii confirmaţi specialişti în altă specialitate decât specialitatea medicină de familie, aflaţi în situaţie de reconversie profesională, pot obţine certificatul de medic specialist medicină de familie după efectuarea unui stagiu de pregătire de minimum 6 luni în unităţi sanitare acreditate pentru pregătirea în rezidenţiatul de medicină de familie şi după promovarea examenului de medic specialist organizat de Ministerul Sănătăţii. Propunere CMR: (3) Se elimină. Commentariu: 1. Reconversie profesională nu este un termen reglementat pentru medicină, care este o profesie „reglementată”. 2. Medicina de familie este o specialitate, ca şi cea din care ar proveni respectivul medic care este nevoit să-şi schimbe specialitatea 3. Medicina de familie nu este “coşul de gunoi” al medicinei. Dacă este nevoie de o logică, propunem ca “reconversia” sau “reciclarea” să se facă în specialitatea deficitară în zona respectivă în acel moment, fie ea şi chirurgie. 4. Soluţia: la art. 15 (3) se precizează că o a 2-a specialitate se obţine prin considerarea integrală a duratei de pregătire în specialitate, la care se poate aplica echivalarea stagiilor comune. 5. Statistica actuală arată un surplus în specialitatea de MF şi un deficit major în alte specialităţi. În această situaţie, nu ne aflăm în faţa unui caz de reconversie profesională care să rezolve o problemă de sănătate publică, ci dimpotrivă, asistăm la creşterea numărului de şomeri în cazul specialităţii de medicină de familie şi accentuarea deficitului în cadrul altor specialităţi. (4) În vederea aplicării prevederilor alin. (3), coordonatorul de program de rezidentiat în medicina de familie analizează în ce măsură formarea de specialist, precum şi experienţa profesională însuşită pot înlocui formarea prin rezidenţiat în specialitatea medicină de familie şi stabileşte durata stagiului de pregătire în specialitatea medicină de familie care urmează a fi efectuat. (5) Durata şi conţinutul pregătirii în specialitatea medicină de familie, prevăzute la alin. (2)-(4), precum şi prezentarea la examenul de medic specialist se aprobă de către Ministerul Sănătăţii. Art. 24. - Absolvenţii facultăţilor de medicină care au finalizat pregatirea în rezidenţiat, dar nu au promovat examenul de specialitate pot fi încadraţi cu contract individual de muncă în cabinete medicale individuale, sub îndrumarea unui medic cu drept de liberă practică, beneficiind de încadrarea pe funcţia de medic şi de salarizarea corespunzătoare ultimului an de rezidenţiat, în funcţie de specialitatea în care au fost confirmaţi medici rezidenţi. Propunere CMR: Se adaugă: Pentru aceşti absolvenţi, dreptul de practică medicală şi responsabilitatea, inclusiv medico-legală, sunt cele ale rezidentului din ultimul an de rezidenţiat.”
CAPITOLUL IV Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 25. - (1) Absolvenţii facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie, licenţiaţi anterior promoţiei 2005 dobândesc drept de liberă practică după finalizarea stagiaturii cu durată de un an. (2) Pe perioada stagiaturii, drepturile de personal pentru absolvenţii facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie licenţiaţi anterior promoţiei 2005 se suportă de la bugetul de stat. Art. 26. - Începând cu promoţia 2005, absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de medicină dentară şi farmacie obţin dreptul de liberă practică odată cu dobândirea licenţei. Propunere CMR: se elimină. Comentariu: 1. În cazul în care nu se acceptă eliminarea acestui articol, propunem rescrierea lui de către o comisie mixtă MS-CMR, deoarece formularea vagă dă naştere la confuzii iar CMR nu îşi asumă responsabilitatea de a pune în pericol siguranţa pacienţilor. 2. Trebuie precizate care sunt competenţele legate de dreptul de liberă practică (ex. face activităţi de chirurgie plastică, cardiologie, ce anume?). Atât timp cât libera practică este legată strict de specialitatea obţinută, ea trebuie definită şi pentru absolvenţi. Art. 27. - (1) Înscrierea la concursurile de rezidenţiat se poate face şi imediat după promovarea examenului de licenţă sau/şi înaintea finalizării anului de stagiatură, în vederea asigurării posibilităţii obţinerii specializărilor la vârste mai apropiate de tendinţele actuale ale standardelor internaţionale. (2) Absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie anterior promoţiei 2005, care devin rezidenţi în condiţiile prevăzute la alin. (1), dobândesc dreptul de liberă practică după un an de rezidenţiat, conform prevederilor legale anterioare. Art. 28. - (1) Pentru rezidentii aflati în pregatire, forma rezidentiat pe post, se mentine obligatia prevazuta în actele aditionale la contractele individuale de munca, respectiv de a lucra la unitatea sanitară publică cu care au încheiat contractul individual de muncă cel puţin un număr de ani egal cu durata corespunzătoare pregătirii în rezidenţiat. (2) Rezidentii pe post isi desfasoara şi finalizeaza pregatirea potrivit dispozitiilor prezentei ordonante. Art. 29. - Specialiştii care au efectuat programul de pregatire prin rezidenţiat, forma pe post, pot obtine a doua specialitate, după îndeplinirea condiţiei din actul adiţional încheiat la contractul de muncă. Art. 30. - (1) Medicii, medicii dentişti şi farmaciştii cetăţeni ai unui alt stat decât statele membre ale Uniunii Europene, statele aparţinând Spaţiului Economic European sau Confederaţiei Elveţiene pot efectua specializare în rezidentiat prin Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovarii, cu respectarea prevederilor legale, în una dintre specialităţile prevăzute în Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. (2) Specializarea se face cu respectarea duratei şi curriculum-ului de pregătire prevăzute pentru rezidenţiatul în specialitatea respectivă în România. (3) Examenul de specialitate se organizează de catre Ministerul Sănătăţii, la sfârşitul specializării, cu respectarea condiţiilor prevăzute pentru finalizarea rezidenţiatului, în sesiune comuna. Art. 31. - (1) Dispoziţiile prezentei legi nu afectează drepturile câştigate de medici, medici dentişti şi farmacişti, potrivit legislaţiei anterioare. (2) Normele metodologice de aplicare a prezentei legi se elaborează de către Ministerul Sănătăţii şi se aprobă prin ordin. Art. 32. - Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abrogă Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2008, precum şi orice alte prevederi contrare.
Afisari: 2061
Comentarii (6)
Pentru a comenta acest articol trebuie sa fii un utilizator inregistrat. * Daca ai deja un cont trebuie sa te autentifici. * Daca nu ai cont trebuie sa te inregistrezi ca utilizator nou. Pentru aceasta vezi meniul de Autentificare.
Comentarii (6)
