Evenimentul Zilei, Ana Batca

Aproximativ 15.000 de sindicalisti vor protesta maine, in Capitala, fata de salariile mici si conditiile grele de munca din Romania.

Oamenii vor participa la miting în Piata Constitutiei si la un mars în jurul Palatului Parlamentului, la chemarea a patru confederatii sindicale: Cartel Alfa, Blocul National Sindical, Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din Romania (CNSLR) „Fratia“ si Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania
(CSDR). Decizia vine dupa o serie de framantari în randul sindicalistilor, în urma aprobarii legii ce
prevede cresterea cu 50% a salariilor dascalilor. Imediat, functionarii au cerut venituri mai mari.

La aceasta solicitare s-a alaturat Federatia Nationala a Sindicatelor TESA din Unitatile Sanitare si Balneare din Romania, care a amenintat cu proteste pentru începutul lunii viitoare. Sambata, si grefierii, si arhivarii, prin Federatia Sindicala PRO Just, au cerut venituri mai mari.
 
Acestia au spus ca vor bloca activitatea instantelor din toata tara, daca problema lor nu se va rezolva pana pe 13 octombrie. Asta, în conditiile în care contractul colectiv de munca al acestora expira peste cinci zile.

Vosganian, primul vizat de furia sindicala

La randul lor, medicii solicita cresteri salariale de 50 la suta. „Salarizarea este sub un nivel decent. Un medic rezident ajunge sa supravietuiasca, cu toate majorarile anterioare, cu aproximativ 900 de lei pe luna“, a declarat ieri, pentru EVZ, profesorul Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania (CMR). El a subliniat ca medicii sunt hotarati sa faca greva daca cererile lor nu vor fi luate în serios.

Mai mult, dupa ce au constatat ca guvernul critica legea adoptata de parlament, sindicalistii au întors furcile împotriva acestuia. Conducerea Federatiei „Spiru Haret“ a anuntat ca îi va da în judecata pe Varujan Vosganian, ministrul finantelor, si pe premierul Calin Popescu-Tariceanu, pentru declaratiile pe care le-au facut împotriva maririi salariilor profesorilor.
 
Lege neconstitutionala

Ca sa analizeze ce riscuri implica aceasta crestere, primulministru are programata pentru astazi o întalnire cu Mugur Isarescu, guvernatorul BNR.

Calin Popescu-Tariceanu a anuntat, sambata, ca guvernul a hotarat sa sesizeze Curtea Constitutionala în legatura cu un posibil conflict între executiv si parlament, declansat de adoptarea de catre deputati a legii privind cresterea salariilor profesorilor.
 
„Baza acestei sesizari este încalcarea sau nerespectarea prevederilor constitutionale, care cer în mod explicit ca, ori de cate ori se ia o masura de acest gen, cu impact financiar, sa fie indicate si sursele de finantare, care evident nu exista“, a explicat premierul. El i-a trimis o scrisoare presedintelui Traian Basescu, în care subliniaza încalcarea Constitutiei.

Potrivit premierului, majorarile salariale trebuie corelate cu realitatile economice si cu posibilitat ile de finantare ale statului. „Altfel, masurile politicianiste ale parlamentului se vor întoarce împotriva puterii de cumparare si, în loc de bani, cetatenii vor primi un teanc de hartii cu care nu vor putea cumpara nimic“, a declarat Tariceanu. El considera ca aceasta masura nu-i va convinge pe romani sa-i aleaga pe actualii parlamentari, deoarece ei înteleg ca nu este decat „o încercare de mituire“ înainte de campania electorala. (Au contribuit Ionela Croitorescu, Vlad Odobescu, Cristi Ciuperca)

EFECTE INDIRECTE

Salariile dascalilor taie din cresterea economica

Dupa o crestere economica de circa 9% estimata de autoritati pentru 2008, riscam ca anul viitor economia noastra sa creasca doar cu 2%, fata de prognoza de 6,5%, daca legea privind majorarea salariilor profesorilor va fi aplicata. Ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, a descris, într-o emisiune televizata, aceasta posibilitate, confirmata de analistii economici.

Astfel, cresterea peste masura a salariilor în sectorul bugetar va duce si la majorari salariale în mediul privat, va scadea capacitatea guvernului de a face investitii, iar economia tarii nu va mai creste într-un ritm la fel de alert ca în ultimii ani, ne-a declarat Dragos Cabat, presedintele Camerei Analis tilor Financiari din Romania. El estimeaza însa o crestere economica ceva mai optimista, de 3% anul viitor.

Romanii vor resimti încetinirea ritmului de crestere economica în scaderea nivelului de trai. „Profiturile companiilor vor creste mai putin, iar cresterile de salarii castigate acum vor fi mancate de inflatie si de deprecierea leului“, spune analistul financiar.

Lovitura pentru firme

Vosganian a afirmat ca, daca salariile angajatilor platiti de la buget vor creste cu 50%, castigul mediu brut va ajunge la 3.000 lei pe luna. Acest nivel va împinge în sus si salariile din domeniul privat, ceea ce va duce la reducerea a cel putin 300.000 de locuri de munca din sectorul neguvernamental, a spus ministrul finantelor.

„Patronii nu vor putea majora salariile fara sa dea afara oameni. Majorarile de salarii nu se vor putea face prin deficit, pentru ca o companie nu poate sa cumpere bani de pe piata, si atunci vor trebui sa reduca investitiile“, a explicat el.

Vosganian a mai precizat ca bugetul tarii dispune de suficienti bani pentru a sustine majorarile salariale pentru tot sectorul bugetar. Însa, daca s-ar întampla acest lucru, ar avea de suferit investitiile din alte domenii aflate în responsabilitatea statului.

„Guvernul are bani sa dubleze salariile tuturor bugetarilor. Maine, daca parlamentul doreste, presedintele promulga o astfel de lege si Curtea Constitutionala o socoteste corecta, noi putem dubla toate salariile, dar o va face taind din bugetul altor domenii“, a declarat ministrul Vosganian. (Ana Batca)

DECIZIE

Tariceanu l-a iertat pe Adomnitei

Iritat de „veselia“ din parlament, cu care martea trecuta s-a votat în unanimitate pentru marirea cu 50% a salariilor cadrelor didactice de la 1 octombrie, premierul Calin Popescu-Tariceanu a scos liberalii din ecuatia „prabusirii economiei“ nationale, gasindu-le o scuza: „starea emotionala“ creata de celelalte partide. De un gest aparte de bunavointa a avut parte ministrul educatiei, Cristian Adomnitiei, care a avertizat mai întai parlamentul de lipsa banilor, dupa care a votat „pentru“. „Îsi da seama ca a facut o greseala. Dar acum episodul este încheiat“, s-a aratat îngaduitor Tariceanu, dupa întalnirea de sambata cu ministrii pe aceasta tema. seful guvernului a acuzat în schimb de „crasa iresponsabilitate“ si de „încercare de mituire în perspectiva campaniei electorale“ celelalte doua partide cu care liberalii au votat cot la cot, PSD si PDL. Conflictul dintre parlament si executiv ar urma sa fie transat la Curtea Constitutionala, unde premierul a anuntat ca va ataca legea. Motivul: Constitutia cere, în astfel de cazuri, si indicarea surselor de finantare care, spune Tariceanu, „evident, nu exista“. (Anca Simina)

STRATEGIE EUROPEANa

Conditii „mai dulci“ pentru victimele crizei

Statele europene au decis sa mai slabeasca fraiele si sa le permita tarilor grav afectate de criza financiara internationala sa încalce anumite criterii economice stabilite pentru toti membrii UE. Astfel, statele aflate în aceasta situatie vor putea avea un deficit bugetar care sa depaseasca „temporar si în mod exceptional“ plafonul de 3% din PIB, au decis liderii europeni, reuniti sambata la Paris, informeaza AFP.

La întalnirea convocata de presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, au participat membrii europeni ai G8, printre care Germania, Marea Britanie si Italia. Reprezentantii acestor state s-au angajat sa sustina institutiile financiare europene cu probleme si sa-i sanctioneze pe responsabilii care au gresit.

Bancile europene intra în colimator

Pactul pentru crestere si stabilitate contine o clauza speciala ce permite tarilor care se confrunta cu o criza sau chiar cu recesiune economica sa depaseasca limitele fixate ale deficitului. Franta va fi printre primele state care vor beneficia de aceasta relaxare.

Turbulentele financiare continua sa se extinda rapid în Europa. A doua cea mai mare banca germana de credite ipotecare - Hypo Real Estate - se afla pe marginea prapastiei, dupa ce, sambata, i-au fost retrase finantarile urgente în valoare de 35 miliarde de euro promise de catre un consortiu de institutii financiare. În consecinta, reprezentanti ai bancii centrale, ai autoritatii care reglementeaza sistemul financiar si ai guvernului german s-au reunit ieri pentru a elabora un nou program de salvare a bancii.

Pentru Wall Street, saptamana trecuta a fost cea mai slaba de la prabusirea înregistrata în septembrie 2001. Aceasta dupa ce, vineri, indicele Standard&Poor’s al institutiilor financiare s-a prabusit cu aproape 4%, iar indicii principali ai Bursei de la New York au scazut cu peste 1% fiecare.

În piata, exista temeri ca programul pentru salvarea sistemului financiar american, în valoare de 700 miliarde de dolari, nu va debloca piata creditelor si nu va scapa SUA de recesiune. Noua varianta a planului de reabilitare a sistemului bancar a fost aprobata vineri de Camera Reprezentantilor. (Ana Batca)

Comentarii (0)

Pentru a comenta acest articol trebuie sa fii un utilizator inregistrat.
* Daca ai deja un cont trebuie sa te autentifici.
* Daca nu ai cont trebuie sa te inregistrezi ca utilizator nou.
Pentru aceasta vezi meniul de Autentificare.

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.1.4.6
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved